Adrian Sârbu: „Monopolul DIGI RCS&RDS în audiovizual distruge competiția și subminează libertatea presei”

Omul de televiziune Adrian Sârbu lansează o serie de acuzații la adresa companiei RCS&RDS care deține postul de televiziune DIGI24. El acuză monopolul acestei companii în audiovizual care distruge competiția și sumbinează libertatea presei. Adrian Sârbu face aceste comentarii în contextul promovării unei noi legi a audiovizualului.

Săptămâna viitoare, la Comisia de Cultură din Senat ar putea intra în dezbatere noua lege cu aplicare în audiovizual. Proiectul stârnește, deja numeroase controverse, deși ar trebui să se alinieze cerințelor europene cu privire la acest domeniu. Oficialii de la Bruxelles și-au exprimat deja intenția de a reduce puterea companiilor de cablu care încearcă să-și impună controlul asupra audiovizualului.

În acest context, Adrian Sârbu face o serie de acuzații cu privire la poziția Digi și a companiei RCS&RDS. El acuză DIGI că a obținut monopul în acest domeniu, al audiovizualului cu ajutorul statului, iar acum își distruge concurența de pe piață, profitând de poziția sa. Adrian Sârbu a dat publicității un mesaj destinat parlamentarilor care vor lua parte la dezbaterea viitoarei legi a audiovizualului, în care își prezintă argumentele.

„Cine controlează DIGI RCS&RDS va dispune ce canale au acces în cablu, cine va primi carriage fee și cine nu, deci practic va deveni TVR’ul lui Nea’ Nicu și al altor neamuri pe care nu le cunoaștem sau ne face că nu le vedem.

Nu există niciun impediment sau precedent care să împiedice disciplinarea DIGI RCS&RDS prin impunerea renunțării la operațiunile de televiziune (unbundling), având în vedere procentul de piață din distribuție, la fel cum nu există niciun impediment pentru că Parlamentul să stabilească condițiile legale pentru spargerea monopolurilor cum este cel al RCS&RDS în distribuție de cablu și internet.

S-a întâmplat și se întâmplă și în America și în Europa. Se poate și în România dacă respectăm Constituția, dreptul egal al fiecărui radiodifuzor de a ajunge la spectator, legile europene ale concurenței și mai ales dacă nu ne înfricoșează curajul. Și ne pasă”, a concluzionat Adrian Sârbu.

În cele ce urmează vă prezentăm scrisoarea deschisă pe care omul de televiziune Adrian Sârbu a transmis-o parlamentarilor înainte de dezbaterile pe legea audiovizualului din Senat:

„Adrian Sârbu: Monopolul DIGI RCS&RDS în audiovizual distruge competiția și subminează libertatea presei

Stimate Domnule Senator,

Va scriu această scrisoare în calitate de jurnalist și cineast, meserii pe care le practic de peste 50 ani. Am trăit și lipsa de libertate din comunism și experiență dureroasă, dar eliberatoare, a Revoluției dar și bucuria de a putea crea după 1990 PRO TV, MEDIAFAX, ZIARUL FINANCIAR și acum ALEPH.

Sunt primul român care a condus timp de 6 ani o companie publică americană listată pe piață NASDAQ.

Am scris împreună cu fostul Ministru al Comunicațiilor - Andrei Chirică, prima Lege a Audiovizualului din România, în primăvară anului 1990. Și atunci, când am spart monopolul TVR, dar și acum, aceleași principii guvernează domeniul audiovizualului în România și în Europa. Două. Cel al accesului liber al oricărui radiodifuzor licențiat la piață și accesul liber al mesajului către spectator. Oglindă a drepturilor fundamentale prevăzute în Constituție.

Definirea poziției dominante

Că atare, definirea poziției dominante și a acțiunilor de impiedicare a monopolului în audiovizual, atât în conținut cât și în distribuție, articolul 44, și statutul must carry care asigura accesul la spectator al unui procent suficient de stațîi de televiziune, cu voci diverse (art.82 din Lege) constituie pilonii inatacabili ai Legii Audiovizualului. Am urmărit procesul legislativ al noii versiuni a Legii, atât la Camera Deputaților cât și în Senat și am convingerea că Legea, prin contribuția colegilor dumneavoastră din Camera și a Dumneavoastră, și-a atins obiectivele.

Actualul draft, care aduce lucruri noi în ceea ce privește definirea și legiferarea acestor două principii, va elibera piață audiovizualului de distorsiunile care au apărut după 2015. Aceste distorsiuni sunt rezultatul cultivării și tolerării de către instituțiile abilitate ale statului, inclusiv Parlamentul, a evoluției DIGI RCS&RDS către statutul de distribuitor dominant în cablu și internet (75% din piață), de monopol, care astăzi își cere consacrarea și pretinde impunitate.

Din 2015, când a dispărut emisia radioelectrica terestră, distribuția prin cablu a devenit unicul canal prin care conținutul stațiilor de televiziune poate să ajungă la spectator. Prin urmare, distribuitorii prin cablu fac parte din piață audiovizuală și nu doar din piață generală a comunicațiilor.

Dacă pentru un radiodifuzor articolul 44 din vechea Lege prevedea o limita a cotei de piață, distribuitorii au fost deliberat ignorați și astfel a ajuns DIGI RCS&RDS, stăpânul discreționar al audiovizualului românesc, cu 75% din piață de cablu.

Sursă: ANCOM

Stimate Domnule Senator,

ARTICOLUL 44, AȘA CUM VA ESTE PROPUS SPRE APROBARE, RESTABILEȘTE CONTROLUL ASUPRA MONOPOLURILOR ȘI A ABUZULUI DE POZIȚIE DOMINANTĂ.

Iată argumentele:

Piață audiovizualuiui este formată, astăzi, din cel puțîn două sub-piețe: a radiodifuzorilor (furnizori de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune) și cea a distributorilor de servicii (pun la dispoziția publicului o oferta de servicii de programe prin retransmisie).

O prima concluzie este că și radiodifuzorii și distribuitorii se organizează și funcționează în baza unei grile/ oferte care ordonează CONȚINUT MEDIA!

Așadar, ambele sub-piețe sunt fără discuție parte a audiovizualui și că atare trebuie să fie sub controlul Consiliului.

Concurența are la bază conținutul

Concurență în piață de radiodifuziune are la baza conținutul editorial (conținutul programelor) și este strict reglementată în art. 44. În același timp, deși, prin definiție, are aceeași componentă, activitatea distribuitorilor nu este reglementată în același fel.

Dacă această tehnică de reglementare era adecvată funcționarii pieței la momentul 2002, urmare a transformărilor tehnologice, începând cu 2015, această a devenit caducă. Odată cu încetarea emisie terestre analogice, radiodifuzorii au devenit captivi ai distribuitorilor (un canal de televiziune nu poate ajunge la public decât dacă este preluat de un distribuitor). În același timp, cu această trecere de la sistemul analogic la cel digital, o parte din distribuitori au devenit, la rândul lor, și radiodifuzori. Dublă calitate de distribuitor și radiodifuzor are un potențial disturbator al funcționarii pieței audiovizualului deoarece distribuitorul are posibilitatea să organizeze oferta de programe în așa fel încât să poată împiedică canalele concurente să ajungă la public.

În lipsa unei reglementări adecvate, sub-piață radiodifuzorilor este complet dependență de interesele sub-pieței distributiorilor, iar dacă această din urmă este dominată de un jucător cu interese pe ambele sub-piețe, implicit interesele acestuia vor manipula subpiata adiodifuzorilor. Prin noile articole 11 -13 ale art. 44. se urmărește preîntâmpinarea că operatorul care deține o poziție dominantă în sub-piață distribuției pe cablu să domine implicit sub-piață radiodifuzorilor (care este adiacentă și dependență), prin introducerea sau deținerea unui jucător în această.

Cu alte cuvinte, nu se sancționează deținerea unei pozițîi dominante, ci se preîntâmpina manifestarea unui conflict direct de interese. Rațiunea de a există a unui agent economic într-o piață este obținerea de profit. Condiția realizării de profit este desfășurarea activitățîi economice în condiții de concurență loială. Dacă un jucător din sub-piață radiodifuzorilor este deținut de un distribuitor, acesta nu va concura în condiții de egalitate cu ceilalți radiodifuzori.

Pe de o parte, acest radiodifuzor nu va întâmpina dificultăți în ceea ce privește ajungerea la public întrucât dețînătorul lui – care este și distribuitor - îl va prelua și distribui implicit Pe de altă parte, nu este supus presiunii financiare determinate de necesitatea obținerii unei audiențe crescute (relația reach-audiență-venituri) pe care care ceilalți radiodifuzori o resimt atât timp cât sunt dependenți de modul de organizare al ofertei de către distribuitori.

Mecanismul de control CNA este falimentar

Mecanismul de control aflat la dispoziția CNA conform reglementării actuale se dovedește falimentar în condițiile în care singurele pârghii ale acestei autorități sunt «somația» și «amendă», fără a există dispozițîi legale care să reglementeze o conduită a distribuitorului și nici unele care să sancționeze încălcarea acesteia. Principiul must carry În ceea ce privește articolul 82, aceeași realitate funcțională din piață audiovizualului, în care radiodifuzorii sunt dependenți de distribuitorii de servicii, impune cu și mai mare putere necesitatea păstrării și adaptării principiului must carry.

Funcționalitatea principiului must carry – care asigura respectarea prinicpiului pluralismului de opinii și al diversitățîi culturale – trebuie însă îmbunătățită. Această necesitate apare în contextul în care distribuitorii pot refuză accesul noilor canale de televiziune până la publicarea listei must carry, ceea ce face iluzorie dobândirea rating-ului necesar pentru obținerea punctelor de audiență necesară pentru intrarea în această lista.

Preluarea obligatorie pentru o perioada relevanță (12 luni) asigura accesul nediscriminatoriu al tuturor radiodifuzorilor și formarea punctajului de audiență în funcție de calitatea conținutului programelor difuzate de fiecare radiodifuzor. Este în același timp o aplicare corespunzătoare a principiului privind liberă concurență și asigura publicului accesul la surse multiple de informare. Scopul legiutorului este acela de a apară interesul public și nu interesele marilor distribuitori. Teamă de o reacție ostilă a acestora nu poate fi reținută că argument pentru nereglementarea activitățîi acestora.

Fără să se teamă de reacțîi ostile, același legiuitor a instituit reguli stricte în privința activitățîi radiodifuzilor în scopul superior care este „protejarea pluralismului de opinii, diversitatea culturală și împiedicarea apariției de poziții preponderente în formarea opiniei publice”. Așa cum am arătat, din perspectiva legii audiovizualului, radiodifuzorii și distribuitorii au activitate cu conținut similar (organizarea de conținut media) și sunt parte a pieței audiovizualului. Așadar, nu există niciun motiv pentru care activitatea distribuitorilor să nu fie reglementată în același act normativ și, pentru identitate de rațiune, în mod similar.

Riscurile nereglementarii activității distribuitorilor:

Neatingerea dezideratelor normei legale atât timp cât lipsește o reglementare strictă a conduitei distribuitorilor în același mod cu aceea a radiodifuzorilor.

Denaturarea concurenței în sub-piață radiodifuzorilor. Un distribuitor care deține o cota dominantă în sub-piață distribuitorilor și, în același timp, deține (direct sau indirect) unul sau mai multe canale de televiziune proprii (afaceri separate de activitatea de distribuție), poate să elimine concurență prin următoarele mijloace (abuz de poziție dominantă/monopol).

Spre exemplu, în configurația actuală a legii, un distribuitor care deține o cota dominant la nivel național poate refuză preluarea unor canale pe considerentul că acestea nu dețîn cota de audiență necesară. În același timp, rațiunile economice derivate din calitatea de dețînător al afacerii îl vor determina să preia în mod obligatoriu la retransmisie propriile canale fără a invocă aceleași criterii.

Un alt exemplu care combină cele două riscuri evocate este situația în care un distribuitor care deține o cota dominantă de piață este și unic distribuitor la nivelul unor localități.

Își poate permite să întocmească o oferta cu un număr redus de programe, iar publicul să aibă acces doar la canalele care îi aparțîn acestuia sau la cele pe care le agreează din rațiuni proprii.

Stimate Domnule Senator,

Presiunile puse de DIGI RCS&RDS asupra Comisiei și Parlamentului sunt cel mai bun exemplu de cum un monopol construit sub ochii noștri pretinde a fi prea mare pentru a fi disciplinat și că atare se manifestă agresiv și abuziv.

Cel mai bun caz este ce s-a întâmplat cu Aleph News.

1. Aleph News, canal must carry din ianuarie 2021, este supus abuzului de poziție dominantă de către principalul distribuitor de cablu TV, DIGI RCS&RDS.

2. DIGI RCS&RDS controlează 75% din distribuția de cablu în România, fiind monopol de facto. DIGI RCS&RDS deține și Digi 24, un canal de știri concurent cu Aleph News.

3. Conform Legilor Audiovizualului, Regulamentul nr.72/2015, DIGI RCS&RDS trebuia să includă Aleph News în grupul tematic de știri, care ocupă pozițiile 12 - 20 în lista de canale. Grupul tematic de știri al RCS&RDS cuprinde Digi 24, Realitatea Plus, Antena 3, România Tv și B1TV, toate canale de știri, dar nu și Aleph News. Aleph News este marginalizat pe poziția 181.

4. Poziționarea în afară grupului tematic de știri în grilă DIGI RCS&RDS (canal 181 în loc de canal 12 - 20) discriminează Aleph News. Conform ultimului studiu de calibrare trimis de Kantar pentru Q1’22, în România există 6053 de gospodării cu TV prin cablu. Universul total de indivizi 4+ cu access la TV prin cablu este de 14.7 mil, dintr-un total de 17.6 mil persoane cu access la TV. DIGI RCS&RDS acoperă 76.9% din totalul gospodăriilor cu TV prin cablu din România (adică 4655 gospodării), însumând un univers de aprox. 11.5 mil. persoane.

În rețeaua DIGI RCS&RDS canalul Aleph News nu este poziționat în grupul tematic de știri, alături de celelalte posturi (Digi24, Antena 3, România TV, Realitatea TV, B1TV). Media zilnică de reach înregistrată de Aleph News în rețeaua DIGI RCS&RDS, la nivelul întregii zile, este de 173k telespectatori (2% din media zilnică a TTV-ului) și este de aprox. 12 ori mai mică decât media înregistrată de Digi24 (2043k telespectatori). Ratingul mediu obținut de Aleph News este de 1000 persoane (0.01%), de 40 de ori mai mic decât cel obținut de Digi24 (0.5%) Poziționarea Aleph News în afară pachetului tematic de știri a evitat orice creștere de reach sau audiență de la lansare (Sep’20) până în ziua de azi. Celelalte canale de știri, care sunt grupate în același pachet tematic (pozițiile 12-16 în grilă DIGI RCS&RDS), obțîn valori relativ aproapiate ale reach-ului mediu zilnic (între 1.5 și 2.5 mil. Telespectatori). Datorită discriminării în poziționarea Aleph News canalul nu a avut o creștere din Nov’21 până astăzi.

5. Acțiunile DIGI RCS&RDS, „abuz de poziție dominantă" diminuează dramatic veniturile din publicitate ale Aleph News și urmăresc un obiectiv mai mult decât vizibil. Scoaterea Aleph Media din piață.

6. În cursul anului 2021, Aleph Media a încercat fără succes să convingă DIGI RCS&RDS să înceteze această practică necompetitiva.

7. În septembrie 2021, Aleph Media a cerut Consiliului Național al Audiovizualului să aplice legea împotriva DIGI RCS&RDS. CNA a amendat de mai multe ori DIGI RCS&RDS care nu a respectat legea și a menținut Aleph News în poziția 181.

8. În noiembrie 2021, Aleph Media a trimis o cerere Consiliului Concurenței pentru a deschide o anchetă împotriva DIGI RCS&RDS pentru abuz de poziție dominantă. În trecut, Consiliul Concurenței a efectuat astfel de investigațîi, cu sancțiuni grele pentru agresor. Deși toate informațiile au fost furnizate, Consiliul Concurenței refuză să deschidă anchetă și să impună „măsuri provizorii” care ar putea împinge DIGI RCS&RDS să includă imediat Aleph News în grupul tematic de știri.

Stimate Domnule Senator,

O rețea invizibilă de instituțîi, persoane și interese, care a tolerat dezvoltarea acestui monopol care pune la risc siguranță națională a României, acționează acum pentru intimidarea colegilor dumneavoastră legislatori și, în primul rând, blocarea promovării articolului 44 în formă actuală. Cu conivența Consiliului Concurenței, ai unor membrii ai CNA sau legislatori, agențîi invizibili ai DIGI RCS&RDS, care mai nou invocă interesul național în păstrarea monopolului DIGI asupra cablului și comunicațiilor, subminează procesul legislativ.

Dincolo de apartenența politică avem o obligație față de valorile noastre fundamentale că societate democratică. A acceptă menținerea monopolului DIGI RCS&RDS asupra audiovizualului, companie care mimează statulul unei companii publice (Digi Communication are doar 35% din acțiuni listate și nu dispune de un Consiliu de Administrație preponderent independent, are un acționariat netransparent și decizii unipersonale) înseamnă a statua sfârșitul libertățîi presei în România, având în vedere că televiziunea este mediul cel mai puternic.

Prin votul dumneavoastră veți redă puterea CNA-ului de a controla existența și limita dezvoltarea oricărui monopol în piață, așa cum astăzi nu se poate.

DIGI controlează 75% din cablul din România

DIGI RCS&RDS, care controlează 75% din cablul din România, același DIGI RCS&RDS al cărui acționariat final și proces decizional sunt cunoscute doar unora, ar putea să fie reglemenatat la fel că orice monopol, odată ce legea va trece.

Dar astăzi legea este în pericol să treacă fără Articolul 44, ceea ce îi va permite DIGI RCS&RDS să își distrugă competita, așa cum încearcă să facă cu Aleph News, dar și să cumpere nestingherit canalele pe care le deține prin interpuși, gen Prima, etc și posibil ProTV.

Cine controlează DIGI RCS&RDS va dispune ce canale au acces în cablu, cine va primi carriage fee și cine nu, deci practic va deveni TVR’ul lui Nea’ Nicu și al altor neamuri pe care nu le cunoaștem sau ne face că nu le vedem.

Nu există niciun impediment sau precedent care să împiedice disciplinarea DIGI RCS&RDS prin impunerea renunțării la operațiunile de televiziune (unbundling), având în vedere procentul de piață din distribuție, la fel cum nu există niciun impediment pentru că Parlamentul să stabilească condițiile legale pentru spargerea monopolurilor cum este cel al RCS&RDS în distribuție de cablu și internet. S-a întâmplat și se întâmplă și în America și în Europa. Se poate și în România dacă respectăm Constituția, dreptul egal al fiecărui radiodifuzor de a ajunge la spectator, legile europene ale concurenței și mai ales dacă nu ne înfricoșează curajul. Și ne pasă.

Va mulțumesc,

Adrian Sârbu”