Franța arată o dată în plus că dorește să profite de pandemia de COVID pentru a introduce schimbări radicale în mecanismele de funcționare ale Uniunii Europene.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului francez de Externe, Clément Beaune, a declarat că țara sa se opune unei reveniri la regulile disciplinei bugetare a UE anterioare pandemiei.

„Este inimaginabilă reinstituirea aceluiași Pact” de stabilitate și de creștere (PSC), care fixează regulile, a declarat Beaune, marți, 22 septembrie, într-un interviu acordat AFP.

„Avem nevoie de reguli bugetare? Cu siguranță. Trebuie ele revizuite? De asemenea, cu siguranță.”

Uniunea Europeană a suspendat în luna martie aplicarea regulilor Pactului de Stabilitate și de Creștere. Printre obligațiile pe care statele membre nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără și faimoasa regulă ca deficitul public să rămână permanent mai mic de 3% din Produsul Intern Brut.

După suspendarea regulilor PSC, țările europene au anunțat alocarea a miliarde de euro pentru cheltuieli publice pentru a ajuta sistemele de sănătate și a-și susține economiile, afacerile și locurile de muncă în fața impactului pandemiei de COVID.

Ideea revenirii la vechile reguli bugetare drastice agită spiritele în rândul statelor membre. Cu ocazia unei reuniuni a miniștrilor de Finanțe din UE, pe 11 septembrie, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, s-a ferit să ofere o dată precisă la care este prevăzută reîntoarcerea la situația anterioară.

„Nu este posibilă reinstituirea Pactului de Stabilitate așa cum a fost el anterior deoarece a trecut peste noi o criză, deoarece ne găsim într-o perioadă în care ar trebui, mai mult decât înainte de criză, să investim în economiile noastre”, a insistat Clément Beaune, menționând în special tranziția ecologică și tranziția digitală, priorități stabilite de UE.

„Vom avea, la ieșirea din criză, praguri de deficit, dar și o datorie mai mare, care vor fi foarte diferite de lumea pe care am cunoscut-o cu câțiva ani în urmă peste tot în Europa”, a adăugat oficialul francez.

În noiembrie 2019, încă dinainte de apariția crizei, Emmanuel Macron afirma într-un interviu pentru The Economist că „dezbaterea despre 3% în bugetele naționale și despre 1% în bugetul european este o dezbatere dintr-un alt veac”.

Pragul de deficit de 3% și austeritatea bugetară sunt două principii instituite la dorința Germaniei, țară aflată de facto, alături de Franța, la cârma Uniunii Europene.

Rămâne de văzut dacă Angela Merkel, care a avut în ultimele două luni, două întâlniri cu Emmanuel Macron, va accepta derogarea de la aceste principii pe care până ieri le considera sacrosancte.

Austeritatea bugetară este văzută de mulți economiști drept o piedică în calea dezvoltării economiilor naționale, menite să mențină statu quo-ul actual din UE și ecartul economic dintre Vest și Est.