De ce adeverinţa pe hârtie bate tehnologia! Medic: "Lăudatul sistem informatic dă erori ridicole, eu apar ca deţinut politic"

Multe informaţii din baza de date a Casei de asigurări sunt eronate, aşa că medicii cer în continuare adeverinţe.

Adeverinţa de salariat este o condiţie fără de care nu poţi beneficia de servicii medicale, nici la medicul de familie, nici în spitale. Şi asta deşi autorităţile anunţau cu surle şi trâmbiţe că era birocraţiei va lua sfârşit o dată cu lansarea sistemului informatic unic integrat, care ne-a costat zeci de milioane de euro. Teoretic, cu un singur clic, medicii ar putea verifica doar pe baza CNP-ului dacă pacienţii sunt asiguraţi sau nu. Practic, când au încercat să facă asta, au rămas miraţi văzând câte rateuri dă sistemul informatic: elevii figurează ca neasiguraţi de cum împlinesc 18 ani, în timp ce persoane fără venit apar cu contribuţiile la zi. Autorităţile dau vina pe celelalte instituţii ale statului că nu transmit datele în timp util. Medic: "Apar în sistem ca deţinut politic" În momentul în care a încercat să-şi verifice calitatea de asigurat în baza de date a Casei Naţionale de asigurări, medicul de familie Doina A., din judeţul Olt, a constatat cu stupoare că figura ca deţinut politic. Deşi n-o deranja să beneficieze de drepturile care decurg din această calitate, şi-a dat seama imediat că nu se poate încrede în sistem. "Am avut o pacientă proaspăt studentă, care figura ca angajată. Sunt situaţii mai grave când persoane salariate apar neasigurate sau invers", spune medicul. Este şi cazul lui Marian P., 30 de ani, care este angajat cu contract de colaborare, fapt ce presupune săşi plătească el contribuţia. Tânărul apare asigurat, deşi recunoaşte că nu a plătiti de mult contribuţia la sănătate. O altă situaţie semnalată de doctori este faptul că elevii care împlinesc 18 ani sunt scoşi automat din sistem, deşi potrivit legii sunt asiguraţi. "În cazul acesta, trebuie să-i pun pe drumuri, să ducă adeverinţă de la şcoală la casa de asigurări şi până se rezolvă, durează câteva luni. Dacă se îmbolnăvesc în acest timp, nu pot primi reţete. La fel se întâmplă şi cu bebeluşii, care apar în sistem după trei luni", precizează medicul de familie Călin Ciubotaru. Doctorii cer dovezi suplimentare şi ca metodă de precauţie. "S-a întâmplat să prescriem medicamente compensate pensionarilor cu venituri sub 740 de lei. După vreo doi ani, s-a descoperit că avuseseră venituri şi din alte surse şi nu aveau dreptul la acele reţete. Deşi pacienţii declaraseră în fals, medicilor le-au fost imputate reţetele", spune Călin Ciubotaru. De ce nu se actualizează baza de date Reprezentanţii CNAS susţin însă că medicii trebuie să prezinte adeverinţele la controale. "În acest caz se solicită adeverinţa ştampilată. Inspectorii nu pot verifica retroactiv în sistem dacă pacientul era asigurat la data la care a beneficiat de un serviciu. Întradevăr, în baza de date SIUI sunt şi multe inadvertenţe, pentru că Ministerul Educaţiei, cel al Muncii, Evidenţa Populaţiei şi ANAFul transmit târziu listele", afirmă medicul-şef al Casei, Marius Filip. Sistemul Informatic Unic Integrat al CNAS a intrat în funcţiune în decembrie 2010. A costat 44 de milioane de euro şi e compus din 14 module de bază. În el sunt înregistrate toate categoriile de asiguraţi.