O construcţie de tip medieval din piatră şi cărămidă roşie şi se înalţă printre copacii din Parcul Carol, fiind o necunoscută pentru foarte mulţi bucureşteni.

Castelul Vlad Țepeș se află pe strada General Candiano Popescu, la numărul 6, în imediata apropiere a Parcului Carol din sectorul 4 al Capitalei.

 

Mulţi străini dornici să afle istoria sângerosului vampir din poveştile lui Bram Stoker, se îndreaptă spre celebra cetate Poenari în căutarea lui Dracula. Fortăreaţa din judeţul Argeş a fost construită de Vlad Ţepeş în stancă, la o altitudine de 850 m, ca post contra otomanilor. Castelul Ţepeş din Bucureşti este copia fidelă a cetăţii Poenari (reprodusă la scară mai mică). Bijuterie arhitectonică şi cu potenţial turistic uriaş – având în vedere „moda Dracula”, castelul a fost de puţine ori deschis pubicului.

 

A fost construit de către regele Carol I (aprilie 1866 – 10 octombrie 1914), un admirator al lui Vlad Ţepeş. Castelul a fost inaugurat în 1906 în cadrul Expoziţiei Generale a României, organizată în Parcul Carol cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie a regelui. Prin Expoziţia Generală a României, autorităţile de la Bucureşti au vrut să arate vizitatorilor, printre care mulţi străini, modul în care a progresat România în perioada 1866 – 1906.

La scară mică

Destinația inițială a construcției a fost crearea unui turn de apă care să alimenteze această expoziție. Totuși, arhitectura inițială a lucrării nu corespundea cerințelor estetice ale Regelui Carol și nici nu era la înălțimea evenimentului pentru care urma să fie ridicată.

Drept urmare, construită după planurile arhitecților Ștefan Burcuș și V. Ștephănescu, clădirea a reprodus, la scară mică, Cetatea Poenari, ridicată în secolul al XIV-lea de Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, în locul numit Cheia Argeșului, de pe Plaiul Loviștei, județul Argeș. De aici și denumirea sub care este cunoscută clădirea în prezent.

La amenajare

La vremea respectivă, castelul a fost destinat expunerii de obiecte de artă. Familia regală a revenit la castel în nenumărate rânduri pentru a admira tablourile cu motive religioase. Începând cu anul 1914, din turnul fortăreței, fizicianul Emil Giurgea realiza transmisiuni radiotelegrafice.

În anii de după Primul Război Mondial, castelul a fost transformat într-o cazarmă destinată corpului de gardă de la Mormântul Ostașului Necunoscut, aflat în apropiere, în fața Muzeului Militar Național.

Cetatea lui Dracula a rămas intactă în urma incursiunii sovietice în Parcul Carol, dar şi-a pierdut însă măreţia. Astfel, camerele care găzduiau odinoară frumoasele tablouri admirate de regele Carol I au fost transformate, în 1945, în dormitoare pentru femeile care lucrau la amenajarea parcului!

Motivând prezenţa „femeilor muncitoare”, inginerul C. Dumitru, directorul Direcţiei Grădinilor, Parcurilor şi Podurilor din Bucureşti, a refuzat să-i pună o cameră la dispoziţie colonelului Pompiliu Georgescu. În aceeaşi perioadă, inginerul afirma că "soba, tavanul, uşile şi ferestrele necesitau reparaţii costisitoare", iar de vină erau, susţinea el, soldaţii care au locuit anterior în castel.

Corp de gardă

După strămutarea Eroului Necunoscut la Mărășești și inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a continuat să fie folosită de militarii destinați pazei acestuia.

După 1990, clădirea a fost utilizată drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituții bancare din Capitală. Din 30 septembrie 2004, prin Hotărârea de Guvern nr. 1585, Castelul Vlad Țepeș a devenit sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Ulterior, prin H.G. 198/2011, imobilul a trecut din administrarea ONCE în administrarea MApN. Prin Ordinul Ministrului Culturii și Patrimoniului Național nr. 2653/2010, castelul a fost clasat în Lista monumentelor istorice. În 2007, Castelul Țepeș a fost expertizat în clasa I de risc seismic. Pentru eliminarea eventualelor riscuri, s-au început lucrări de consolidare specifice clădirii.

În prezent, construcția se vizitează de două ori pe an: de Ziua Eroilor (sărbătorită de Ziua Înălțării Domnului ) și de Ziua Armatei Române, la 25 octombrie.