Cel mai mare crater de pe Marte. Foto-Video în articol

sursa foto. EVZ

Un nou film vă permite să „zburaţi” peste cel mai vast crater plin cu gheaţă de pe Marte. Imaginile sunt incredibile.

Acest videoclip uluitor, creat cu ajutorul imaginilor culese de Agenția Spațială Europenă ne pot face o idee despre cum ar fi să zburăm deasupra celui mai mare crater de pe Marte.

Vdeoclipul a putut fi realizat cu ajutorul navei spațiale Mars Express care aparţine  Agenției Spațiale Europene şi oferă o imagine uimitoare a unuia dintre cele mai vizionante cratere de pe planeta roşie.

Videoclipul combină informațiile topografice pentru a putea genera un peisaj tridimensional fascinant:

Craterul Korolev are 82 de kilometri și o adâncime de cel puțin 2 km. Acest crater bine conservat este situat în zonele joase din nordul planetei Marte.  Este o zonă plină de dune, care înconjoară o parte din capacul polar polar al planetei (cunoscut sub numele de Olympia Undae).

Ce se vede în imagini nu e zăpadă,  acest crater este umplut constant cu gheață, iar movila centrală are o grosime de aproximativ 1,8 kilometri pe tot parcursul anului. Este unul dintre cele mai mari rezervoare de gheață non-polară de pe Marte.

La fel cum este gheața aici pe Pământ, gheața de pe Marte, de obicei, trece de la solid la gaz, cu o presiunea atmosferică scăzută. (Marte are aproximativ 8 milibari în timp ce pe Pământ media este de 1013,25 milibari, sau aproximativ 14,7 lire pe inch.).

Temperatura poate influența și stabilitatea gheții

Gheața este permanentă în craterul Korolev, deoarece partea cea mai adâncă a acestei depresiuni acționează ca o capcană naturală. Oamenii de știință de la ESA explică faptul că aerul de deasupra gheții se răcește și este astfel mai greu în comparație cu aerul din jur: din moment ce aerul este un conducător de căldură sărac, movila de gheață este protejată în mod eficient de aerul cald.

Numele craterului de pe Marte este dat după inginerul şi designerul de nave spațiale Serghei Pavlovici Korolev (1907-1966). El a dezvoltat prima rachetă intercontinentală rusă R7 şi precursorul rachetelor moderne Soyuz care sunt și astăzi operante.

Tot datorită inginerului  Serghei Pavlovici Korolev a existat şi primul satelit realizat de oameni (Sputnik în 1957) și primul zbor spațial uman (Yuri Gagarin în 1961), informează sciencealert.