Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţare, Academia Română va fi sărbătorită luni, 4 aprilie 2014, în sesiune solemnă, de autorităţile Statului Român, de invitaţi străini, preşedinţi ai academiilor europene, de personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, alături de membrii săi titulari, corespondenţi şi de onoare din ţară şi din străinătate. Manifestarea va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.
Începând cu ora 11.30, în Sala Prezidiului Academiei va avea loc o scurtă întrevedere între Președintele României, Klaus Iohannis, și reprezentații academiilor străine, care vor participa apoi, la ora 11.50, la dezvelirea plăcii jubiliare „Academia Română – 150 de ani în serviciul Națiunii Române“, amplasată la Intrarea A. Momentul va fi urmat de vernisarea expoziţiei „Artişti plastici, membri ai Academiei Române”. Evenimentul se va desfăşura la ora 12.15, în prezenţa înalţilor oaspeţi, la Biblioteca Academiei Române, Sala „Theodor Pallady“, unde vor fi expuse lucrări din colecţiile Cabinetului de Stampe şi din patrimoniul Academiei Române. Ziua festivă se va încheia la Ateneul Român, unde, începând cu ora 17.00, va avea loc Gala aniversară „Academia Română – 150 de ani în serviciul Naţiunii Române“. La eveniment vor participa autorităţile Statului Român, reprezentanți ai Casei Regale, membrii Academiei Române, conducerea institutelor de cercetare ale Academiei Române, personalităţi din lumea politică, ştiinţifică, cultural-artistică, ambasadori acreditaţi în România, oaspeţi din străinătate. Gala va fi deschisă de acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române. Cuvântul de întâmpinare va fi urmat de proiectarea filmului documentar dedicat istoriei Academiei Române şi de concertul extraordinar susținut de Filarmonica „George Enescu“. După concert, în foaierul Ateneului Român va fi prezentată expoziţia „Un secol și jumătate de viață academică în România”.
Pe 4 aprilie 2016 Academia Română împlineşte 150 de ani de activitate. Fondată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, apoi de Societatea Academică Română, instituţia, definită drept cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă românesc, primeşte, în martie 1879, titulatura Academia Română.
Simbol al spiritualităţii naţionale încă de la înfiinţarea sa, la foarte scurtă vreme după Unirea Principatelor Române, Academia Română se afirmă şi continuă să se definească drept nucleul intelectualităţii româneşti. Membrii săi sunt personalităţi ştiinţifice recunoscute şi apreciate naţional şi internaţional, cu o deosebită expertiză în domenii dintre cele mai diverse, de la istorie, filosofie şi lingvistică, până la fizică nucleară, chimie, biologie macro- şi microcelulară, geologie şi geodinamică sau agricultură. Conform statului său, Academia Română funcţionează acum pe trei coordonate: 1) este for de consacrare şi de recunoaştere a meritelor deosebite ale oamenilor de ştiinţă, de cultură şi de litere din ţară, 2) este cel mai important pilon al cercetării fundamentale din România, activând deopotrivă în cercetarea aplicată şi 3) este participant activ în viaţa societăţii româneşti, afirmându-şi punctul de vedere în probleme importante pentru ţară, cum sunt învăţământul, patrimoniul naţional, identitatea românească, integrarea europeană, calitatea vieţii cetăţenilor etc. Prin lege şi statut Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. În prezent Academia Română are 84 de membri titulari, 76 de membri corespondenţi, 45 de membri de onoare dintre care 6 sunt din străinătate. După un secol şi jumătate de activitate neîntreruptă, Academia Română îşi reafirmă misiunea de a servi interesele naţiunii române şi îşi propune să fie un corect mediator între tendinţele globalizării, integrării şi mondializării şi păstrarea identităţii culturale naţionale.