Părinţii unor liceeni din Sibiu au decis să strângă bani pentru susţinerea tinerilor profesori. În şcoli din Bucureşti se fac gesturi similare, însă pe ascuns. Reprezentanţii dascălilor şi ai părinţilor cred că ceea se întâmplă este inadmisibil.
Disperaţi că nu reuşesc să ţină în şcoli dascălii începători, care oficial primesc lefuri de 700- 800 de lei pe lună, părinţii din mai multe şcoli din ţară încearcă să rezolve din banii lor situaţia. Unii o fac pe faţă, alţii strâng fonduri şi le dau profesorilor bani în plic. Statul impozitează tot La Colegiul Naţional "Samuel von Brukenthal" din Sibiu, cele mai multe materii sunt predate în limba germană. Colegiul este foarte căutat de elevi, dar profesori pentru discipline precum fizica, matematica sau chimia sunt dificil de convins să predea pentru un salariu de câteva sute de lei pe lună. Cum tot ce a oferit Guvernul pentru dascălii tineri în acest an a fost o majorare de salariu de 50 de lei, părinţii au decis să se implice prin Asociaţia Colegiul Brukenthal Sibiu, care numără 700 de membri. Taxa de membru este de 50 de lei pe an, iar cei care doresc sunt îndemnaţi să vireze şi cele două procente din impozitul anual în conturile Asociaţiei. Printre obiectivele asumate este şi cel de atragere şi menţinere a cadrelor didactice care vorbesc limba germană. "Aceşti tineri bine pregătiţi, care vorbesc limba germană au oferte mult mai consistente decât cele din învăţământ. Şi atunci, noi ce facem cu copiii? Ajutorul oferit de noi este modic. Oferim tichete-cadou, fiecare are o valoare de 50 de lei, câte putem pentru fiecare profesor, mai ales pentru cei tineri", arată Margareta Kamla, preşesdinta Asociaţiei. Varianta tichetelor cadou a fost aleasă pentru că este singura legală. Şi chiar dacă suplinesc o "neputinţă a statului", pentru susţinerea oferită părinţii sunt impozitaţi cu 16 procente. Plătiţi pentru meditaţiile organizate în şcoală În afara tichetelor – cadou, părinţii încearcă să îi stimuleze pe tinerii profesori şi prin plata meditaţiilor acordate de aceştia în mod organizat, în şcoală. "În acest fel, despovărăm de cheltuiala meditaţiilor şi pe acei părinţi care nu îşi permit", mai arată Margareta Kamla. Asociaţia părinţilor are puşi deoparte şi bani pentru "zile negre" sau pentru evenimentele organizate de şcoală. La Colegiul Brukenthal, şapte dintre cele peste 60 de cadre didactice au sub 35 de ani. "Dorim profesori de specialitate, competenţi, pentru discipline precum matematica, fizica sau chimia, de exemplu, care să poată preda şi în altă limbă decât cea oficială a statului. Noi avem tineri care îndeplinesc aceste criterii, dar cine este dispus să lucreze pe un salariu de 800 de lei lunar având astfel de competenţe? Au pretenţii salariale de două-trei ori mai mari, ceea ce este normal", crede directorul Colegiului, Hermann Gerold. Jenaţi de "ajutoare" Profesorii care primesc sprijin din partea părinţilor se sfiesc să discute. "Gestul părinţilor este un model de decenţă în gândire. Reflectă un anumit grad de cultură al părinţilor care înţeleg faptul că cine rămâne în învăţământ alege un salariu mizerabil. Şi, în aceste condiţii, educă copiii acestei ţări", spune unul din tinerii care predă în Colegiu. El admite că nu este tocmai uşor să accepte oferta părinţilor. "Ştiţi, e ca şi cum ai primi ajutoare. Este un pic jenant. Dascălii sunt o categorie care ar trebui să fie privilegiată".
- Profesorii, umiliţi din nou: Muncă da, plată ba!
Ce facem unde părinţii nu au bani? Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, crede că nu este normal ca părinţii să fie cei care susţin şcoala: "Acolo unde părinţii nu dispun de fonduri, ce facem? Este clar că guvernul are o mare problemă. Ca să ai oameni perfomanţi, trebuie să le oferi un salariu decent. Ori, în timp ce un gunoier câştigă şi 1.400 de lei, dascălii începători sunt plătiţi cu 700-800 de lei pe lună". În aceste condiţii, iniţiativele părinţilor ar trebui să fie un semnal de alarmă. "În România, şcoala e gratuită. Noi suntem interesaţi de calitatea actului educaţional, însă nu putem motiva profesorii. E opţiunea părinţilor să ajute acolo unde pot", comentează şi preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Mihaela Gună. "E o premieră ce fac părinţii şi în acelaşi timp o palmă pentru cei care guvernează ţara. Nu e admisibil ca părinţii să găseasc fonduri ca să ţină profesorii în şcoală." SIMION HĂNCESCU, preşedintele FSLI "Ori capitulăm, ori încercăm să facem ceva. Părinţii elevilor din Colegiul nostru, măcar simbolic, încearcă." HERMANN GEROLD, directorul Colegiului Brukenthal din Sibiu
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
