Artistul avea probleme cu inima şi suferea de diabet, fiind găsit în stop cardio-respirator.
Johnny Răducanu, cel mai cunoscut muzician de jazz din România, a murit, ieri dimineaţă, la vârsta de 79 de ani. Pe numele său real Creţu Răducanu, artistul s-a născut într-o familie de romi cu o tradiţie muzicală de peste 300 de ani.
Potrivit lui Bogdan Opriţa, medic-şef SMURD, Johnny Răducanu a fost găsit în stop cardio- respirator. Un echipaj de medici i-a efectuat manevre de resuscitare, însă după 60 de minute a fost constatat decesul.
Muzicianul avea probleme cu inima - în 2009 şi mai 2011 a suferit câte o intervenţie chirurgicală -, dar suferea şi de diabet. Într-un interviu acordat EVZ în perioada de după operaţia din 2009, Răducanu spunea: "Iau 36 de pastile pe zi, am operaţii pe inimă, diabet. Sunt momente când nu pot să înghit atâtea pastile.... Avea dreptate Nichita: Bătrâneţea e de neacceptat. (...) Nici nu mai pot să mă îngrijesc cum trebuie, boala mă opreşte, mă dor toate încheieturile. Soţia mea, Geta, a fost o persoană foarte importantă în viaţa mea. A murit! În decembrie se fac doi ani de când am rămas singur". În acelaşi interviu, muzicianul spunea că nu îi era frică de moarte, şi nici de singurătate.
Îndrăgit contrabasist, pianist şi compozitor, Johnny Răducanu s-a născut pe 1 decembrie 1931, la Brăila. A descoperit muzica printr-un gramofon cu plăci, la care asculta înregistrări cu faimoşii Duke Ellington şi Louis Armstrong. "Toţi fraţii mei erau talentaţi, eram cinci fraţi în familia noastră. Dintre toţi, eu, singur, eram oaia rătăcită, râioasă, voiam să mă fac gangster, apoi am vrut să mă fac bucătar pe vapor".
"Johnny Răducanu a însemnat pentru jazz-ul românesc ceea ce a fost Louis Armstrong pentru cel universal", a spus pentru EVZ Mihai Godoroja. "Johnny Răducanu a fost un simbol al devoţiunii totale pentru această artă, al luptei pentru a păstra această artă în România. A fost un om de cultură, a venit în cultură pe jos, fără a folosi caleşti sau alaiuri de lux. A făcut ca muzica jazz să fie respectată făcându- se pe el însuşi respectat", a continuat Godoroja, care a lucrat în ultima perioadă împreună cu Johnny Răducanu şi Florian Lungu la un complex de şapte CD-uri cu materiale inedite, intitulat "Johnnyalogy". DRAMĂ
Ultimii ani de viaţă au însemnat pentru Johnny Răducanu suferinţă şi dezamăgire faţă de societate
"Ştiu de la prieteni că a avut o ultimă perioadă extrem de tristă, în care s-a rezumat la foarte puţin şi s-a simţit neajutorat", a declarat actorul Alexandru Arşinel la un post de televiziune.
Unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai maestrului, Mădălin Voicu, a spus pentru EVZ că Răducanu ar fi meritat o soartă mai bună în ultimii ani de viaţă: "Prietenia mea cu Johnny Răducanu nu poate fi exprimată în cuvinte. Este o imensă pierdere şi un imens păcat. Merita o altă viaţă, un alt destin. România de astăzi este o epavă, iar soarta oamenilor de cultură este deplorabilă. E greu să găseşti oameni de o asemenea calitate ca şi Johnny. Pentru cei care l-au cunoscut, moartea sa este o ruptură formidabilă. Dumnezeu să-l odihnească şi să-l lasă să cânte şi în ceruri!"
Printre persoanele care au vorbit la televizor despre Johnny Răducanu s-a numărat şi fostul preşedinte Ion Iliescu, care l-a catalogat pe muzician drept un "artist-cetăţean": "A influenţat foarte mult tineretul. Eu îl văd ca pe artistul cetăţean şi l-am stimat încă din perioada comunismului. El era un exponent al muzicii, al creaţiei româneşti". De cealaltă parte, este foarte posibil ca Johnny Răducanu să nu fi avut o părere la fel de măgulitoare despre preşedintele de onoare al PSD. El a fost decorat, în 2004, de către Ion Iliescu, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer, iar muzicianul şi-a amintit evenimentul pentru Esquire, trei ani mai târziu: " L-am întrebat la ureche în timpul ceremoniei la ce e bun ordinul ăla. «Păi, când o să mori, o să se tragă trei salve de tun.» «Mă c** pe ele de salve!», i-am răspuns".
"A avut o ultimă perioadă extrem de tristă, în care s-a simţit neajutorat." ALEXANDRU ARŞINEL, actor
AMINTIRI
Răducanu, spaima jurnalistelor: "Aveţi creierul ca un şvaiţer!"
I se spunea "Mr. Jazz of Romania", dar e prea puţin pentru a defini o personalitate de talia lui. A-i lua un interviu lui Johnny reprezenta pentru orice jurnalistă un fel de escaladare a Everestului. Nu ştim dacă vreuna dintre jurnalistele care i-au luat declaraţii sau l-au intervievat pe Johnny de-a lungul timpului ar recunoaşte acest lucru, dar sigur n-au putut uita. Cuvintele tabu erau "jazz" şi "cultură". "Domnişoară, spune-mi ce ştii dumneata despre jazz?!? Spune-mi, ştii ceva? Atunci dacă nu ştii, de ce vorbeşti? De ce nu recunoaşteţi că aveţi creierul ca un şvaiţer? Ştiţi dumneavoastră ce e aia cultură?". Desigur, revolta maestrului poate avea circumstanţe atenuante.
Cu cât era mai tânără jurnalista, cu atît maestrul era mai aspru în taxarea "victimei" la capitolul cultură. Degeaba încerca "victima" să se scuze cum că nu toată lumea s-a născut cu jazz-ul în faşă. În cele din urmă, lui Johnny i se făcea milă şi se explica: "Vreau să arunc o linguriţă de cultură într-un ocean de prostie. Deoarece singura chestiune care ar putea să ne salveze este cultura".
Johnny avea ce avea cu lipsa de cultură a tineretului, povesteşte Cătălin Pruteanu, care a realizat în 2005 un interviu cu maestrul: "Mi-a zis: «Eu la română eram o ruină, dar ştiam cine sunt ăştia - Eminescu, Creangă», îşi aminteşte Cătălin. "Şi a continuat: «útia nu ştiu nici astăzi. Ai auzit de gagica aia, care a scris că Nichita Stănescu a fost o poetă remarcabilă?!? Eu am fost prieten cu Nichita Stanescu. Lui Nichita i-ar fi plăcut asta…»"
"Vreau să arunc o linguriţă de cultură într-un ocean de prostie. Deoarece singura chestiune care ar putea să ne salveze este cultura." JOHNNY RĂDUCANU, muzician ETICHETA
Dezamăgit de muzica contemporană "Johnny Răducanu se smucea, se agita, mai înjura, dar în cele din urmă se mai liniştea şi încet-încet cam înţelegeai de ce se comportă aşa", îşi aminteşte jurnalistul Cătălin Pruteanu. În anul 2005, Cătălin a reuşit, după multe insisteţe, să obţină un interviu cu maestrul. "Printre altele, l-am întrebat ce părere are despre muzica de după ‘90 şi ce muzician sau cântăreţ preferă. Mi-a răspuns: «Pe Beethoven, pe Mozart, pe Schumann, sigur, îi am pe ăştia. Nu mai ştiu ce e acum, dar îi văd pe la televiziune. Nu-mi place nimeni. Mi-a spus cineva că Direcţia 5 sunt foarte buni. Nu se poate! Să nu ştii un acord! Nici cum cântau Beatleşii nu ştiu să cânte. Ăia erau un grup, aşa, o chestie. Aşa ceva nu există la ei. Asta în America toţi ştiu. E un abecedar»".
Într-un alt interviu, i-a numit pe Duke Ellington, John Coltrane şi Louis Armstrong drept artiştii săi preferaţi. "În jazz, Armstrong e Beethoven", făcut Johnny Răducanu o comparaţie între două nume grele ale muzicii universale. <iframe width="560" height="345" src="http://www.youtube.com/embed/WWbQThW74h0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="345" src="http://www.youtube.com/embed/dOpm-LFh38M" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="345" src="http://www.youtube.com/embed/Z0DZtbfDHNg" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>