La capătul unui mandat dezastruos, ministrul justiţiei şi-a anunţat demisia. Posibilii succesori: Victor Alistar sau Norica Nicolai.
Tudor Chiuariu a anunţat, ieri, că demisionează din funcţia de ministru al justiţiei. „Mâine dimineaţă (astăzi - n.r.) îi voi înainta premierului Călin Popescu- Tăriceanu demisia mea. Nu el mi-a cerut să demisionez, dar l-am informat sâmbătă despre decizia pe care am luat-o“, a declarat Chiuariu. Deşi nu a spus-o direct, acesta a recunoscut că motivul pentru care a hotărât să demisioneze este ancheta declanşată împotriva sa de procurorii anticorupţie, care îl suspectează de abuz în serviciu în dosarul „Poşta Română“. Tudor Chiuariu a pretins că anchetarea sa ar reprezenta o „mascaradă“ pusă la cale de preşedintele Traian Băsescu, cu ajutorul unor „instituţii încovoiate de servilism“. „Voi renunţa la funcţia de ministru al justiţiei, dar vă fac o promisiune. Atunci când această înscenare ridicolă va lua sfârşit, mă voi întoarce“, i-a transmis Chiuariu lui Băsescu. Vineri, şeful statului a făcut un apel public pentru îndepărtarea din guvern a lui Tudor Chiuariu, înainte de a fi pus în situaţia de a-l suspenda din funcţie prin decret prezidenţial. Şi asta după ce, pe 29 noiembrie, preşedintele îi ceruse premierului, într-o scrisoare, remanierea ministrului justiţiei. Efectele ultimatumului prezidenţial Practic, prin demisie, Chiuariu i-o ia înainte preşedintelui, care ar urma să primească, zilele acestea, undă verde pentru avizarea urmăririi penale, dar şi pentru suspendarea miniştrilor, după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei în acest sens a Curţii Constituţionale. Deşi a contestat permanent activitatea lui Chiuariu la minister, înainte de a juca personal cartea suspendării, preşedintele a încercat să-i impună, mai întâi, premierului scoaterea acestuia din guvern. „Weekendul este un sfetnic bun“, îi transmitea Băsescu lui Tăriceanu, vineri seara. Etichetat de preşedinte drept „un scut, o pavăză pentru potenţialii infractori“, „un tânăr mafiot obraznic“ pe care Tăriceanu „nu l-ar fi pus ministru, dacă era dezlegat“, Chiuariu a fost o ţintă a criticilor prezidenţiale încă de la preluarea mandatului de la Monica Macovei, situaţie exploatată din plin mai ales în campania pentru referendumul de pe 19 mai. După apariţia dosarului său de la Direcţia Naţională Anticorupţie, Tudor Chiuariu a devenit, practic, punctul vulnerabil ales de Cotroceni pentru a contesta guvernul. Ministrul justiţiei a intrat în atenţia procurorilor anticorupţie în aprilie anul acesta, la aproximativ o lună de mandat, după ce a promovat şi avizat în guvern o hotărâre prin care un teren din centrul Capitalei era trecut din domeniul public în proprietatea privată a Poştei Române. SUCCESORI Alistar şi Nicolai, în cărţi pentru Justiţie Victor Alistar, directorul Transparency International România, şi vicepreşedintele liberal Norica Nicolai erau, aseară, numele cele mai vehiculate pentru portofoliul Ministerului Justiţiei.
Potrivit unor surse liberale, exista şi o variantă de rezervă: fotoliul lăsat liber de Chiuariu să fie ocupat de europarlamentarul Renate Weber. Sursele citate au precizat că, în interiorul PNL, s-au iscat deja dispute pe această temă. Astfel, premierul Tăriceanu nu ar vrea să o promoveze la Justiţie pe Norica Nicolai, care îşi doreşte de mai multă vreme acest post. În aceste condiţii, Tăriceanu şi-ar dori ca şefia Ministerului Justiţiei să fie preluată de o persoană din afara partidului, cum ar fi Alistar. Avantajul acestei soluţii ar fi şi acela că promovarea unui lider al societăţii civile ar conduce indirect la evitarea unor viitoare atacuri ale lui Băsescu la adresa liberalilor. De cealată parte a baricadei, vicepreşedintele Crin Antonescu a declarat că o va propune pe Nicolai pentru funcţia de ministru. De partea acesteia se situează şi alţi lideri PNL, precum Ludovic Orban. (Romulus Georgescu) BILANŢUL MANDATULUI LUI CHIUARIU Război continuu cu procurorii anticorupţie Tudor Chiuariu a fost învestit în funcţia de ministru al justiţiei pe 5 aprilie, odată cu apariţia guvernului Tăriceanu II, când liberalii au decis să elimine PD de la guvernare, inclusiv pe fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei, susţinută de acelaşi partid. Ascensiunea lui Chiuariu în guvern a fost privită cu suspiciune de la bun început, el fiind văzut ca un protejat al „baronului“ PNL de Iaşi, Relu Fenechiu. De altfel, Tudor Chiuariu a lucrat o vreme ca avocat al firmelor patronate de „mentorul“ său politic. În cele opt luni şi cinci zile pe care le-a petrecut în funcţia de ministru al justiţiei, Chiuariu s-a aflat continuu într-un război deschis cu Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), conflict pe care l-a declanşat la aproximativ o lună de la numirea sa în funcţie, când a cerut destituirea unuia dintre procurorii-şefi ai instituţiei, Doru Ţuluş. Mai târziu a ieşit la iveală faptul că, la acel moment, procurorii din secţia condusă de Ţuluş investigau deja afacerea „Poşta Română“, în centrul căreia se afla chiar ministrul Tudor Chiuariu. Tentativa lui de a-l revoca din funcţie pe Ţuluş a stârnit proteste masive în sistemul judiciar, inclusiv în ministerul pe care îl conducea, şi în final a eşuat. Acţiunile lui Chiuariu au continuat însă pe aceeaşi linie anti-DNA, culminând cu o scrisoare prin care ministrul cerea Comisiei Europene să elimine din raportul de ţară pasajele în care activitatea procurorilor anticorupţie era lăudată. Nu în ultimul rând, în octombrie, Chiuariu a iniţiat ordonanţa de urgenţă a guvernului, prin care anchetele penale declanşate de procurori în cazul a opt foşti şi actuali miniştri au fost blocate la Cotroceni. Unul dintre aceşti demnitari este chiar el.
Recomandările noastre
