A câștigat Viktor Orban? UE, de acord ca țările care nu vor imigranți să contribuie altfel

A fost o zi foarte importantă pentru în ceea ce priveșteviitorul politicii de azil a Uniunii Europene.

Comisia Europeană a propus, miercuri, o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi. Aceasta nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de „solidaritate obligatorie” între statele membre ale UE, care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub „presiune'” sau într-o situaţie de „urgenţă”.

La cinci ani după valul migrator din 2015, noul „Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările care nu sunt de acord ca să preia solicitanţii de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.

Discuții în contradictoriu

Ce se mănâncă în Postul Crăciunului. Nu trebuie să lipsească aceste alimente

Vești proaste pentru șoferi. Spoliați și mai rău de ecologismul UE

Despre soluția propusă, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, spune că oferăr un echilibru „just şi rezonabil” între „responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE „nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.

Reforma sistemului european de azil are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare, conform Agerpres.

Nnoul pact revizuieşte principiul din „Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.