Sistemele de sateliți europene Galileo, EGNOS și Copernicus sunt vulnerabili și trebuie protejate – cu atât mai mult cu cât sunt utilizate atât de civili cât și de militari, a declarat generalul Michel Friedling, șeful noului comandament spațial francez, la începutul anului.
El a avertizat de asemenea și asupra „acțiunilor gri” în spațiu, care până acum nu s-au dovedit ostile, însă laxitatea regulilor privind spațiul cosmic ar putea încuraja astfel de acțiuni.
În prezent, există doar un obstacol fragil reprezentat de legea spațială internațională, care interzice militarizarea spațiului.
„Unele state – inclusiv Rusia și China – dezvoltă sisteme anti-satelit care ar putea orbi, scoate din funcțiune sau doborî sateliți și crea resturi periculoase în spațiu. Trebuie să ne mărim înțelegerea provocărilor venite din spațiu și capacitatea noastră de a le răspunde”, a spus Stoltenberg, într-o declarație legată de întrunirea de joi.
Pentru moment, alianța militară insistă că „abordarea sa va rămâne defensivă și în acord total cu legea internațională”.
Totuși, în ciuda progreselor legate de „al cincilea teatru de operațiuni”, Stoltenberg a repetat în mai multe rânduri în cursul ultimului an că „NATO nu are intenția de a plasa arme în spațiu”.
O lege veche și moale
Tratatul privind spațiul extra-atmosferic din 1967 a fost încheiat inițial între Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică, și numără astăzi 109 țări participante, alte 23 semnând acordul dar nu l-au ratificat încă.
Acordul interzice amplasarea de arme nucleare în spațiu, limitează utilizarea Lunii și a tuturor corpurilor cerești doar la scopuri pașnice și stabilește că spațiul va rămâne liber pentru explorare și utilizare pentru toate țările, însă nici o țară nu poate revendica suveranitatea spațiului extra-atmosferic sau a oricărui alt corp ceresc.
Recomandările noastre
