România se află pe locul trei în lume în ceea ce priveşte rata mortalităţii în urma unui Accident Vascular Cerebral (AVC). La loc de frunte în topul țărilor cu cea mai ridicată rată a mortalității provocată de AVC, țara noastră a găzduit săptămâna trecută, la Poiana Brasov, una dintre cele mai mari manifestări științifico educaționale din domeniul neurologiei, la care au participat specialiști din toată lumea. Una dintre cele mai mari piedici în tratarea AVC a semnalat-o Prof. Dr. Natan Bornstein, vicepreședintele The World Stroke Organization - WSO, aceea că oamenii nu înțeleg simptomele acestei afecțiuni.

Deşi nu ducem lipsă de specialişti, numărând aproape 1000 de medici specializaţi în neurologie în toată ţara, lipsa informării şi a centrelor de neurorecuperare pun obstacole în tratarea acestei afecţiuni. De cele mai multe ori, pacienţii ignoră sau nu recunosc simptomele atacului vascular cerebral, afecţiune care necesită tratare imediată. La nivel global, se estimează că numai jumătate din persoanele care au suferit un AVC ajung la spital cu ambulanţa.

„Când un pacient are o durere în piept ştie că e vorba de un atac de cord, toată lumea recunoaşte simptomele şi ştie că trebuie să cheme ambulanţa şi să ajungă cât mai repede la spital, altfel poate muri. Nu este la fel în cazul AVC. Oamenii neagă existenţa AVC, nu înţeleg simptomele. Nu există durere. De aceea, media are rolul de a educa publicul în legătură cu simptomele, să crească înţelegerea acestora şi să spună: cel mai bun lucru şi cel mai rapid mod de a ajunge la spital este cu ambulanţa, deoarece avantajul în acest caz este prenotificarea”, a afirmat medicul specialist prof. dr. Natan Bornstein (The World Stroke Organization-WSO), miercuri, în cadrul celui mai amplu eveniment ştiinţifico educativ din domeniul neurologiei, care a avut loc în Poiana Braşov.

Timpul înseamnă creier

De asemenea, Prof. Dr. Natan Bornstein a subliniat importanţa existenţei protocoalelor de prenotificare în cazul pacienţilor cu AVC, care funcţionează încă de pe ambulanţă, prin care toată lumea este notificată de un telefon special ca să fie pregătiţi pentru pacient. „De la intrarea pacientului în camera de gardă şi până ajunge sa fie văzut de specialist, nu trebuie sa treacă mai mult de 25 de minute. Tot procesul de examinare ar trebui să fie de maxim 60 de minute. Timpul înseamnă creier. La fiecare minut în care nu îl tratezi, pierzi 2 milioane de neuroni”, a arătat dr. Bornstein.

România, pe drumul cel bun în tratarea AVC

„S-a făcut un progres semnificativ, cu sprijinul profesorului Mureşanu (n.r.- Dafin Mureşanu), al profesorului Băjenaru (n.r. Ovidiu Băjenaru), al dr. Cristina Tiu, iar la întâlnirea de la Cluj, la care a participat şi doamna ministru al Sănătăţii (n.r. – Sorina Pintea), a fost foarte impresionant să vedem dorinţa de a înţelege AVC. Până nu de mult, AVC a fost tratat cu nihilism. Cui îi pasă de AVC? Nu putem face ni- mic, nu putem schimba soarta pacientului cu AVC. Acum este total diferit. Oamenii şi autorităţile din domeniul sănătăţii înţeleg acum importanţa AVC şi acum putem salva creierul pacientului cu AVC”, a afirmat prof. Bornstein.

Prea puţine centre de neurorecuperare

Potrivit celui mai recent studiu RES-Q al ESO (European Stroke Organisation), în 10 spitale din România au fost internate 1.052 de persoane care au suferit un AVC. Dintre acestea, doar 5,4% au beneficiat de centre speciale de recuperare neurologică, 3,2% au fost plasate în aziluri de îngrijiri medicale, 3,6 % au fost redirecţionate către alte spitale, 14% au decedat, în timp ce 73,8% au fost trimise acasă, principala cauză fiind lipsa acută a centrelor de neurorecuperare.

În mod ideal, serviciile de recuperare sunt furnizate de o echipă multidisciplinară de asistență medicală cu pregătire în neurologie, recuperare, terapie ocupațională și terapie de limbaj. Aceste echipe sunt coordonate, în baza unor competențe aprobate și a unor protocoale medicale riguroase de către medici neurologi specializați în recuperare. Acestora li se adaugă lucrătorii sociali, psihologi, psihiatrii, consilieri, fizioterapeuți și asistenți medicali specializați în recuperare.

În România există trei centre mari centre care susţin programe educaţionale de formare pentru specialişti, cu durata de 2 ani. Acestea se află în Bucureşti, Iaşi şi Cluj.

România, pe locul 3 la mortalitate

La nivel mondial, AVC constituie o a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer. Conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel mondial sunt înregistrate anual peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, dintre care aproximativ 5 milioane decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalența AVC în România este de 0,1% pentru grupa de vârsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârsta 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârsta 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.

Există viaţă şi după atacul vascular cerebral

La nivel mondial, trendul în ceea ce priveşte recuperarea după un AVC este ca aceasta să se întâmple acasă, iar pacienţii să fie integraţi în comunitate. „Din ce în ce mai mulţi oameni pot beneficia de recuperare acasă, ei nu au nevoie de mari centre de reabilitare. Din păcate, 10% dintre pacienţi mor în prezent, iar 25-30% încă mai au nevoie de spitalizare sau de centre de reabilitare. Datorită noilor tratamente, vom putea să-i trimitem să se reabiliteze acasă. În câţiva ani, cea mai mai mare parte a neuroreabilitării va avea loc în comunitate, iar guvernele, ministerele sănătăţii, trebuie să asigure mai multe facilităţi în acest sens în comunităţi şi nu în mari centre de recuperare”, a afirmat prof.dr. Bornstein.