Competențele la matematică și citire sunt tot mai slabe, ceea ce reprezintă un risc pentru productivitate și competitivitate pentru economia UE.

Copiii din UE, slabi la matematică

Competențele la matematică și citire ale copiilor s-au „agravat considerabil” în toate țările UE, fapt care reprezintă un risc enorm ca viitoarea forță de muncă să nu poată deservi cum trebuie economia blocului, afirmă un raport al Comisiei Europene referitor la forța de muncă.

Ratele rezultatelor submediocre - situația în care elevii nu pot atinge o competență minimă - tot continuă să crească de vreo 12 ani, iar în 2022 s-a înregistrat un declin spectaculos al competențelor elementare - posibil din cauza închiderii școlilor în cursul pandemiei.

UE e în prezent departe de ținta ei de a reduce rata rezultatelor submediocre până la 15% până în 2030. Aproape o treime din copiii de 15 ani nu au competențe elementare de matematică, iar un sfert sunt incapabili să atingă nivelul minim cerut la citire și științe.

Productivitatea și competitivitatea depind de matematică

Raportul consideră aceste rezultate precare o amenințare la adresa productivității și competitivității pe termen mediu. El citează sondaje în rândul angajatorilor, care arată că muncitorii calificați sunt esențiali și că penuria de forță de muncă împiedică firmele să-și mărească producția.

„Educația eficientă și funcțională și sistemele de instruire sunt prin urmare cruciale pentru a-i înzestra pe tineri și adulți cu deprinderi relevante pentru piața muncii astfel încât să-și găsească slujbe de calitate, avându-se de asemenea în vedere și marile transformări cu care se confruntă UE”, afirmă raportul.

Roxana Mînzatu, comisarul educației și vicepreședintă executivă a Comisiei, a declarat că cifrele indică pericolul ca tranziția verde și digitală să „riște să ne lase cetățenii în urmă”.

Bulgaria, Cipru și România, pe ultimele locuri

Rata submediocrității la matematică atinge cele mai grave valori în Bulgaria, Cipru și România. Elevii săraci din întreaga UE aveau în 2022 rezultate incomparabil mai proaste la matematică (aproape 50%), o „creștere apreciabilă de la 38% în 2018”, conform raportului.

Însă declinul îi afectează și pe elevii mai înstăriți, raportul sesizând și o penurie de profesori calificați „agravată în ultimii câțiva ani, printre altele, de pandemia de Covid-19”.

Câteva guverne iau deja măsuri, între care cel finlandez a introdus noi lecții obligatorii, iar cel olandez intenționează să le acorde câte 500 de euro per elev școlilor care adoptă programe pentru ameliorarea deprinderilor elementare.

Mînzatu urmează să prezinte un plan educațional la începutul lui martie. Ea afirmă că acesta „se va concentra pe investiții în competențe, învățatul la maturitate și pe tot parcursul vieții, educația și instrucția profesională, conservarea competențelor și recunoașterea competențelor”.

Și Comisia intenționează să revizuiască un plan de educație digitală și să întocmească o foaie de parcurs privind educația și instrucția digitală.

(Articol de Aude van den Hove, cu contribuția Giovannei Coi, Politico; Traducere: Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)