Biroul Electoral Central a oferit noi informații despre alegerile prezidențiale pentru românii din diaspora. Astfel, pentru alegerea Președintelui României, un alegător român cu domiciliul sau reședința în străinătate, care a obținut aprobarea atât pentru votul prin corespondență, cât și pentru votul la o secție de votare, va fi înscris exclusiv în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondență.

Alegerile prezidențiale. BEC a emis o decizie unitară pentru românii din diaspora

Duminică, Biroul Electoral Central (BEC) a emis o decizie referitoare la aplicarea unitară a prevederilor din articolele 8 alin. (3)-(5) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României. Decizia vizează modalitatea de înscriere a alegătorilor în listele electorale permanente din străinătate, precum și în listele destinate votului prin corespondență, conform modificărilor și completărilor aduse legii.Top of FormBottom of Form

„La alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, dacă (...) se constată că acelaşi alegător are aprobate atât cererea de înregistrare în Registrul Electoral ca alegător prin corespondenţă, cât şi cererea de înregistrare în Registrul Electoral ca alegător în străinătate, respectivul alegător va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă”, precizează BEC.

6.751 de cereri ale românilor din diaspora au fost deja înregistrate

Perioada de înscriere pentru votul prin corespondență la alegerile prezidențiale pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate s-a încheiat pe 10 octombrie.

Conform datelor publicate de AEP, în intervalul 1 aprilie - 10 octombrie, 6.916 cetățeni români s-au înregistrat pentru votul prin corespondență, iar 6.751 au optat pentru votul la secțiile de votare organizate în străinătate.

Alegerile prezidențiale. Românii din Diaspora se pot înregistra pentru votul prin corespondență

Românii din diaspora pot opta să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale și parlamentare, o procedură ce necesită înscriere prealabilă în registrele Autorității Electorale Permanente (AEP). Această metodă de vot este menită să faciliteze accesul cetățenilor români din străinătate la urne, fără a fi nevoie să se deplaseze la secțiile de votare. Înscrierea pentru votul prin corespondență este realizată online, pe portalul www.votstrainatate.ro, și este deschisă până la data limită stabilită de AEP.

Începând cu 1 aprilie, AEP a deschis procedura de înregistrare pentru românii din străinătate care doresc să participe la alegerile prezidențiale sau parlamentare. Pe portalul dedicat, cetățenii pot alege între votul prin corespondență sau votul la o secție de votare. Site-ul oferă două secțiuni distincte: una pentru alegerile prezidențiale și alta pentru cele parlamentare, iar cetățenii trebuie să se înscrie la una dintre cele două categorii: „Alegător în străinătate la o secție de votare” sau „Alegător în străinătate prin corespondență”.

Alegătorii care se înscriu la alegerile prin corespondență vor completa un formular online ce conține o serie de rubrici:

• nume;
• prenume;
• CNP;
• adresa de domiciliu sau de reședință;
• adresa e-mail;
• opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă.

Potrivit AEP, alegătorii care optează pentru votul prin corespondență la alegerile prezidențiale sau parlamentare trebuie să depună anumite documente. Aceștia trebuie să încarce copii scanate sau fotografiate ale actului de identitate și ale documentului care atestă dreptul de ședere, eliberat de autoritățile din țara în care au reședința.

Prezență record la vot în diaspora la ultimele alegeri

Deși plecați de acasă, românii din diaspora pot face o diferență suficient de mare dacă aleg să iasă la vot. În urmă cu patru ani, la alegerile parlamentare a fost o prezență la urne de aproape cinci ori mai mare în diaspora față de prezența de la alegerile parlamentare din 2016.

Potrivit datelor de la Biroul Electoral Central (BEC), în afara ţării au votat 265.490 de alegători. Cea mai mare prezenţă la vot în diaspora s-a înregistrat în Italia (48.387 de alegători), Republica Moldova (37.632), Spania (33.576), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (31.507), Germania (30.493), Franţa (11.695), conform platformei online a Biroului Electoral Central.

La alegerile prezidențiale în schimb, interesul românilor din diaspora a crescut abia în turul doi. La primul tur din 2019, doar 268.000 de români au votat la urne, potrivit datelor publicate pe platforma Biroului Electoral Central.