Problemele psihice ale magistraților români ajung la CEDO. Cine a decis trimiterea lor la Curte

Problemele psihice ale magistraților români ajung la CEDO. Cine a decis trimiterea lor la Curte CEDO. Sursa foto: Arhiva evz

CEDO va trebui să răspundă unei întrebări extrem de sensibile care visează problemele psihice ale magistraților români. Este vorba despre o speță în care un magistrat a refuzat să facă expertiza psihiatrică.

Problemele psihice, pe masa CEDO

Înalta Curte de Casație și justiție este cea care a decis trimiterea la CEDO a unei întrebări care să lămurească unul dintre dosarele de pe rol. Această întrebare este legată de faptul dacă se încalcă sau nu dreptul la viața privată în cazul unui judecător exclus din magistratură din cauza neprezentării la expertiză psihiatrică. De asemenea, judecătorii Înaltei Curți încearcă să afle de la CEDO ce se întâmplă dacă răspunsul este afirmativ.

CEDO

Sediu CEDO de la Strasbourg Sursa foto: Photo 73604248 © Elena Duvernay | Dreamstime.com

Mai exact dacă se încalcă dreptul la viața privată cum ar trebui procedat. Există o lege care să prevadă ce se întâmplă cu judecătorul suspendat până la finalizarea procedurii de excludere din magistratură pe motiv de neprezentare la expertiză. Mai exact, ICCJ încearcă să afle dacă i s-ar putea da dreptul judecătorului la o revenire asupra deciziei de a nu merge la expertiză. De altfel în acest caz, ICCJ opinează că magistratul ar trebui să dea dovadă de bună credință și să meargă la expertiza psihiatrică.

Problemele constatate legate de judecător

Judecătorul în cauză este Mihaela Lăzău și ea contestat două decizii ale CSM legat de suspendarea și excluderea sa din magistratură. Mai exact, în urma unui raport al Inspecției judiciare, judecătorul ar fi săvârșit următoarele abateri. „Atitudini nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții.

Nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor. Exercitarea funcției cu gravă neglijență, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni”, se arată în documentul citat.

Ne puteți urmări și pe Google News
Revista presei