Războiul din Ucraina a scindat biserica ortodoxă. Într-un reportaj publicat de jurnaliștii de la themoscowtimes.com este descrisă și situația rupturii dintre Ucraina și Rusia la nivel spiritual. Credincioșii s-au separat și merg pe drumuri diferite. O reconciliere este imposibilă chiar și privind în viitorul următorilor zeci de ani. Iată ce scrie sursa citată:

Într-o dimineață, devreme, în iulie 2023, m-am urcat într-un microbuz pentru un pelerinaj de weekend la Mănăstirea Pochaiv din vestul Ucrainei. Al doilea complex ortodox ca mărime din țară, după Lavra Pechersk din Kiev. A fost fondată de călugări care au fugit după ce mongolii au jefuit capitala în 1240. Deși se află la marginea unei regiuni majoritar catolice, Pochaiv este și un bastion al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, legată de Moscova.

Războiul care a scindat două mari biserici

În timpul călătoriei de șase ore, femeia de lângă mine a ținut capul plecat, recitând febril dintr-o carte de rugăciuni de buzunar. Fiica ei, în vârstă de opt ani, și ceilalți pasageri își petreceau timpul vizionând filme, în limba rusă, despre diferiți oameni sfinți, inclusiv despre Sfântul Iov, starețul de la Pochaiv din secolul al XVII-lea. Pentru a-i vedea moaștele, trebuie să te strecori ca un pește printr-o mică gaură în stâncă pentru a ajunge la o peșteră subterană. Ghidul nostru ne-a explicat că unii oameni care intră în peșteră nu mai pot ieși până nu își mărturisesc păcatele unui preot.

Mănăstirea de pe deal, care atrage zeci de mii de vizitatori în fiecare an, aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene sub Patriarhia Moscovei (UOC-MP). Dar acest lucru s-ar putea schimba în curând. Luna trecută, Verkhovna Rada, Parlamentul ucrainean, a votat cu o majoritate covârșitoare pentru interzicerea grupurilor religioase legate de Rusia. Semnând legea, președintele Volodymyr Zelenski a declarat că ortodoxia ucraineană „face un pas spre eliberarea de diavolii Moscovei”.

El se referea la ierarhii Bisericii Ortodoxe Ruse, în special la șeful acesteia, Patriarhul Kirill. Prelatul a închis ochii la violurile, execuțiile și alte crime de război din Ucraina. Deoarece vede invazia ca parte a unei „lupte metafizice” mai ample împotriva unui Occident corupt din punct de vedere moral. Dar Kirill și-a subminat propria poziție prin sprijinul său neclintit pentru război.

Efecte pe toate planurile lăsate de conflict

Războiul președintelui Vladimir Putin, început în urmă cu doi ani și jumătate, a avut multe consecințe. De la împingerea Suediei și Finlandei în brațele NATO, la adâncirea dependenței Rusiei de China și Iran.

Războiul distruge și UOC, cândva un instrument influent al Kremlinului. Multe parohii s-au alăturat deja unui organism ecleziastic rival, Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Cele două biserici au nume asemănătoare și urmează aceleași ritualuri, dar sunt la polul opus. Una este acum asociată cu propaganda rusă, cealaltă cu o țară suverană care caută să se apropie de Europa și de Occident.

Timp de secole, biserica legată de Moscova a fost singura ramură recunoscută a creștinismului ortodox din Ucraina. După prăbușirea U.R.S.S., mulți ucraineni au cerut autonomie spirituală față de Moscova. Luptele interne dintre bisericile independente rivale au întârziat procesul. Dar în cele din urmă, în 2018, două biserici din Kiev au fuzionat pentru a forma Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu I, i-a acordat statut oficial în anul următor.

Mișcarea făcută de Patriarhul Constantinopolului

Deși ortodocșii nu au Papă, Patriarhul Constantinopolului, cu sediul la Istanbul, este cel mai apropiat echivalent. Acesta este cunoscut și sub numele de Patriarhul Ecumenic și - spre marea supărare a Moscovei - este considerat primus inter pares - primul între egali și cel mai mare dintre toți episcopii ortodocși.

În cadrul unei ceremonii desfășurate la Istanbul pe 5 ianuarie 2019, Bartolomeu a semnat un decret de independență, cunoscut sub numele de tomos. Fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, care a zburat în Turcia pentru această ocazie. El pledase mult timp pentru o Biserică autoguvernată. Politicianul i-a mulțumit lui Bartolomeu „pentru curajul de a lua această decizie istorică”.

A fost o palmă pentru Putin și Patriarhul Kirill. Fântâna baptismală a vrednicului lor Rus vechi - locul în care slavii din est s-au convertit la creștinism în secolul al X-lea - a fost amplasată astfel într-o altă țară. Noua biserică independentă a subminat ideologia Russky Mir (lumea rusă) a lui Putin, care insistă că un stat ucrainean nu a existat niciodată independent de Rusia.

Kirill, de asemenea, a fost enervat peste măsură. Ucraina a fost al doilea teritoriu canonic ca mărime al Patriarhiei Moscovei încă din secolul al XVII-lea. Biserica sa risca să piardă cel puțin o cincime din cei 150 de milioane de membri ai săi, mii de parohii și câteva sute de biserici și mănăstiri.

Drame în vremuri de război

Povestea unui preot din regiunea Kiev este emblematică. Părintele Ioann Shevchenko a fost forțat, sub amenințarea armei, să le permită lunetiștilor ruși să intre în clopotnița bisericii sale din satul Bobryk, la est de capitală. Noaptea, satul a fost bombardat aproape constant.

Când rușii au plecat în cele din urmă, trupurile a șase localnici au fost găsite într-un subsol, cu mâinile legate la spate. La fel ca alte 12.338 de parohii din Ucraina, Bobryk aparținuse UOC. După ocupația de o lună din primăvara anului 2022, nici Șevcenko, nici enoriașii săi nu mai doreau să aibă de-a face cu o biserică care răspunde în fața Moscovei.

Totuși, unii credincioși sunt surprinzător de rezistenți la schimbare. Kateryna, femeia de lângă mine în microbuzul spre Pochaiv, a venit din Bucha, unde peste 400 de civili au fost masacrați de trupele ruse la începutul invaziei. Atrocitățile comise acolo au determinat multe țări să trimită arme în Ucraina.

În aceeași zi în care imaginile cu cadavrele zăcând pe străzile orașului au făcut înconjurul lumii, Patriarhul a ținut o predică la Catedrala Forțelor Armate Ruse din Moscova, declarând că rușii sunt „oameni care iubesc pacea și îndelung răbdători”, care nu au „aspirații războinice”.

Kateryna și fiica ei știau mai bine. Au îndurat trei săptămâni terifiante adăpostindu-se în pivnița lor. Dar ea mi-a spus că se temea să nu piardă harul divin, dacă părăsea biserica apropiată de Moscova.

UOC are o influență atât de mare în multe comunități, încât serviciul de securitate al Ucrainei o consideră un pilon spiritual fundamental Până în prezent, 26 de clerici UOC au fost condamnați pentru acte de trădare.