Vremea de pe Pământ devine din ce în ce mai ciudată. Cauzele sunt foarte clare

Vremea de pe Pământ devine din ce în ce mai ciudată. Cauzele sunt foarte clare Sursa foto: National Oceanic and Atmospheric Administration

Oriunde ne-am uita în lume, se pare că fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente.

Turbulențe puternice, precipitații record, valuri de căldură ucigătoare și incendii de vegetație violente, pentru a numi doar câteva.

Aceste fenomene meteorologice au mai avut loc în trecut. Cu toate acestea, problema este că, în prezent, ele se produc mai frecvent și într-o măsură mult mai mare.

Efectele schimbărilor climatice

Nu este un secret faptul că clima Pământului s-a schimbat dramatic de-a lungul istoriei sale de 4,5 miliarde de ani. Natura a mai văzut atât condiții mai calde, cât și mai reci. Însă rata actuală de schimbare este cea care pune în pericol lumea vie.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Fiecare dintre noi, oriunde am trăi, simțim astăzi impactul schimbărilor climatice”, a declarat într-un interviu Katharine Hayhoe, climatolog.

Unii dintre noi s-ar putea să nici nu fie conștienți de impactul pe care schimbările climatice îl au asupra vieții noastre de zi cu zi. Fie că ne place sau nu, suntem cu toții afectați de schimbările climatice.

Un efect direct semnificativ al schimbărilor climatice este recrudescența fenomenelor meteorologice extreme. Acestea pun vieți în pericol și au un impact economic uriaș. Conform unei lucrări de cercetare publicate în revista Nature în 2023, fenomenele meteorologice extreme atribuibile schimbărilor climatice costă lumea 143 de miliarde USD pe an, dintre care majoritatea (63%) se datorează pierderii de vieți omenești.

Dar cum devine vremea de pe Pământ din ce în ce mai ciudată?

Să începem cu unul dintre cele mai evidente efecte ale schimbărilor climatice: valurile de căldură. Pe măsură ce lumea se încălzește, valurile de căldură devin nu numai mai frecvente, ci și mult mai intense.

Valurile de căldură

Recentul val de căldură de pe coasta de vest a SUA a făcut ca Las Vegas să atingă recordul istoric de temperatură de 49 de grade Celsius. Aproximativ 36 de milioane de persoane au fost expuse unui avertisment excesiv în timpul valului de căldură extremă, temperaturile depășind cu până la 20 de grade media pentru această perioadă a anului.

În Arabia Saudită, peste 1 300 de persoane au murit în timpul pelerinajului anual Hajj. Cel din urmă a coincis cu un val de căldură excepțional. Temperaturi de 52 de grade Celsius au fost raportate la Marea Moschee din Mecca, potrivit BBC. Grecia tocmai a trecut prin cel mai timpuriu val de căldură înregistrat în țară, iar mai mulți turiști au murit. Între timp, nordul Indiei este afectat de cele mai severe valuri de căldură pe care le-a văzut vreodată, cu temperaturi raportate de 49 de grade Celsius. Verile în India sunt în mod notoriu calde și umede. Cu toate acestea, valurile de căldură din acest an au fost mai lungi, mai intense și mult mai frecvente, potrivit BBC.

Valurile de căldură apar atunci când un sistem atmosferic de înaltă presiune se deplasează și împinge aerul cald spre sol. Problema cu care ne confruntăm în prezent este că sistemele de înaltă presiune sunt întărite pe măsură ce planeta se încălzește, catalizând un cerc vicios.

„Cu cât este mai cald, cu atât este mai puternic sistemul de înaltă presiune. Cu cât este mai puternic sistemul de înaltă presiune, cu atât este mai cald”, a explicat Hayhoe.

Ploile abundente și viiturile fulgerătoare

Un alt produs secundar al unei lumi mai calde este faptul că o atmosferă mai caldă reține mai mult vapori de apă. Ori de câte ori aerul încărcat cu umiditate trece peste uscat sau converge într-un sistem de furtună, acesta poate produce precipitații mai abundente, de exemplu, ploi și ninsori mai abundente.

Râurile atmosferice sunt unul dintre principalii actori atunci când vine vorba de precipitații abundente. Un râu atmosferic este un râu de umiditate pe cer. Atunci când unul dintre acestea se apropie de un munte, aerul este forțat să se ridice. Pe măsură ce o face, aerul se răcește, iar apa se condensează și cade sub formă de ploaie.

„Deci, ceea ce se întâmplă este că râurile atmosferice devin mai puternice și mai mari, deoarece captează mult mai mult vapori de apă. La urma urmei, cu cât este mai cald, cu atât se evaporă mai multă apă din ocean”. Hayhoe a continuat.

În sezoanele de toamnă și iarnă 2023/2024, precipitațiile din Regatul Unit și Irlanda au fost cu aproximativ 20% mai abundente din cauza schimbărilor climatice provocate de om, potrivit World Weather Attribution.

Anul acesta, ploile torențiale și inundațiile au făcut deja ravagii în întreaga lume. În mai, o inundație catastrofală a lovit Afganistanul, ucigând peste 300 de persoane în provinciile Baghlan, Takhar și Badakhshan. În iunie, ploile torențiale s-au abătut asupra Elveției, Franței și Italiei, provocând alunecări de teren și inundații torențiale. Se pare că cel puțin șapte persoane au fost ucise. În India, Nepal și Bangladesh, inundațiile la scară largă nu sunt neobișnuite în timpul sezonului musonic. Însă, precipitațiile abundente anormal de timpurii din acest an au ucis până acum peste 40 de persoane.

Uragane și taifunuri

Uraganele și taifunurile sunt un tip de fenomen meteorologic cunoscut sub denumirea de ciclon tropical. Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA), ciclonul tropical este un termen general utilizat pentru a descrie un sistem rotativ și organizat de nori și furtuni care își are originea deasupra apelor tropicale sau subtropicale și are o circulație închisă la nivel scăzut. Odată ce viteza vântului atinge 74 de mile pe oră sau mai mult, un ciclon tropical este clasificat ca uragan, taifun sau ciclon tropical, în funcție de locul de origine al furtunii.

Termenul de uragan este utilizat în Atlanticul de Nord, Pacificul de Nord central și Pacificul de Nord estic. Termenul de taifun este folosit pentru o perturbare în Pacificul de Nord-Vest, în timp ce termenul generic de ciclon tropical este folosit în Pacificul de Sud și Oceanul Indian.

Indiferent de denumirea lor, aceste furtuni sunt unice prin faptul că sunt alimentate de apa caldă a oceanelor.

Oceanele planetei sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice și la încălzirea lumii noastre. „90% din căldura suplimentară prinsă în sistemul climatic se duce în ocean, nu în atmosferă”, a explicat Hayhoe. Acest lucru înseamnă că există o cantitate mare de energie pentru a alimenta furtuni mai puternice. Ca atare, o proporție mult mai mare de furtuni cu nume se intensifică și se transformă în uragane, taifunuri și cicloane tropicale.

„Furtunile nu numai că se intensifică mai repede, dar se mișcă și mai încet. Astfel, ele stau deasupra noastră mai mult timp și aruncă mult mai multă ploaie”, a continuat Hayhoe.

Uraganul Harvey, care a lovit SUA în 2017, a fost primul uragan semnificativ care a lovit SUA. Atunci, oamenii de știință au putut calcula cât de mult au influențat schimbările climatice evenimentul.

Incendiile de pădure

Un alt efect semnificativ al schimbărilor climatice este creșterea frecvenței incendiilor grave de vegetație. Incendiile de vegetație au distrus peste 1,7 milioane de acri de teren în primele trei luni ale anului 2024 numai în SUA, potrivit The Independent.

Deși majoritatea incendiilor de vegetație din zonele puternic populate precum SUA se datorează aprinderii accidentale de către om, acestea sunt exacerbate de schimbările climatice, în special de vremea mai caldă și mai uscată.

„Imaginați-vă că aruncați din greșeală un chibrit într-o grămadă de lemn verde și umed. Ce se întâmplă? Nu prea multe, imaginați-vă că este zăpadă în jurul lemnului, nu se întâmplă nimic”, explică Hayhoe. «Acum imaginați-vă că aruncați acel chibrit într-o grămadă de lemn uscat ca oasele, care s-a copt în căldură extremă timp de săptămâni, și chiar luni», continuă Hayhoe.

„Acesta este motivul pentru care observăm că suprafața arsă de incendiile de vegetație și numărul incendiilor mari de vegetație este în creștere.”

De asemenea, sezoanele incendiilor de vegetație apar mai devreme și durează mai mult. De exemplu, sezonul incendiilor de vegetație din acest an din Canada a început în februarie, la fel ca anul trecut. În trecut, însă, acesta începea abia în martie.

Anul trecut (2023), Canada a fost martora unui sezon al incendiilor fără precedent, cu aproximativ 45 de milioane de hectare arse de peste 6 500 de incendii. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, suprafața totală arsă în 2023 a fost de opt ori mai mare decât media pe 40 de ani.

Din păcate, acest scenariu devastator va deveni din ce în ce mai frecvent din cauza schimbărilor climatice.

Turbulențele aerului

În mai 2024, un zbor al companiei Singapore Airlines s-a confruntat cu turbulențe puternice. O persoană a murit în urma unui presupus atac de cord, iar alte câteva au fost grav rănite. În aceeași lună, un zbor Qatar Airways de la Doha la Irlanda a suferit turbulențe puternice deasupra Turciei, 12 persoane fiind rănite. În iulie 2024, zeci de persoane au fost rănite după ce un zbor Air Europa a fost lovit de turbulențe puternice. Zborul din Spania către Uruguay a fost nevoit să aterizeze de urgență în Brazilia.

Un pic de turbulențe sunt normale pentru călătorii cu avionul. Dar o creștere recentă a incidentelor grave a făcut ca oamenii să se întrebe dacă schimbările climatice sunt de vină.

Este dificil de pus direct pe seama schimbărilor climatice. Însă, există dovezi care susțin că acestea ar putea crește riscul de turbulențe.

Două tipuri principale de turbulențe atmosferice afectează călătoriile cu avionul, unul este cauzat de furtuni, iar celălalt este numit turbulențe „în aer liber”.

Turbulențele cauzate de furtuni sunt susceptibile de a crește deoarece frecvența furtunilor crește din cauza schimbărilor climatice, după cum s-a discutat anterior. Dar acest tip de turbulențe este mai puțin problematic pentru piloți, deoarece este legat de furtuni și, prin urmare, mai ușor de prevăzut.

Celălalt tip, turbulența „în aer liber”, denumită și „turbulență invizibilă”, este extrem de imprevizibilă. Aceasta este una dintre cele mai mari cauze ale incidentelor aviatice legate de condițiile meteorologice. Se preconizează că acestea se vor agrava odată cu schimbările climatice și, conform unor scenarii specifice privind schimbările climatice, ar putea deveni de patru ori mai frecvente până în 2050 comparativ cu nivelurile istorice.

Speranța nu este pierdută

„Oriunde ne uităm în lume, vedem că aceste fenomene meteorologice sunt supradimensionate de schimbările climatice și ne pun pe toți în pericol”, explică Hayhoe.

Deși poate fi greu să găsim ceva pozitiv într-o mare de știri negative despre schimbările climatice, fiți siguri că valurile se schimbă. Oamenii sunt din ce în ce mai conștienți de impactul și gravitatea schimbărilor climatice. Cu toate acestea, rămâne incert dacă această conștientizare se răspândește suficient de repede. Ceea ce este clar este că suntem cu toții responsabili pentru schimbările climatice și că putem lua măsuri pentru a le atenua, potrivit Live Science.

Revista presei