NATO ia în considerare trimiterea unor misiuni de consiliere în domeniul securităţii şi apărării în Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Sahel. Alianța are deja astfel de misiuni în Irak.

 

Secretarul general Jens Stoltenberg a solicitat un raport cu privire la situația de pe continentul african. Aceasta în condițiile în care mai Rusia își întărește poziția și influența în zonă.

NATO ar putea trimite misiuni în Africa

Raportul despre Africa, întocmit de un grup de experți independenți are 114 recomandări. Iar trimiterea unor misiuni NATO de consiliere  în țări din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Sahel este una dintre ele. Documentul urmează să fie făcut public, săptămâna viitoare în cadrul unui eveniment la Bruxelles. Raportul a fost transmis în luna martie Consiliului Atlanticului de Nord, au indicat sursele.

Membrii Alianței vor analiza, la jumătatea acestei luni, posibilitatea de a trimite misiuni de consiliere în domeniul securităţii şi apărării în ţări din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Sahel.

Jens Stoltenberg a cerut grupului de experţi un bilanţ al evoluţiilor din vecinătatea de sud a alianţei. El a solicitat să fie identificate recomandări concrete pentru a contribui la configurarea viitoarei abordări a NATO. Este nevoie ca alianța să-și stabilească o strategie având în vedere situația instabilă din Orientul Mijlociu şi Sahel.

Potrivit surselor citate de EFE, raportul este structurat în jurul a trei axe: dialogul politic, diplomaţia publică şi transferul de cunoştinţe privind securitatea şi apărarea.

Membrii alianței urmează să aprobe noua strategie

În această lună, va intra în faza de negocieri noua strategie ce va fi înaintată la summitul alianţei de la Washington din 9-11 iulie. Lideri celor 32 de ţări care alcătuiesc NATO urmează să-și prezinte acordul pe acest subiect. La Washington va fi sărbătorită cea de-a 75-a aniversare a Alianței Nord-Atlantice. Aliaţii se vor întâlni la nivel de miniştri de externe în 30 şi 31 mai la Praga. Miniştrii apărării se vor reuni în 13 şi 14 iunie la Bruxelles.

Noua foaie de parcurs a NATO pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Sahel va include, probabil, unele recomandări din raportul experţilor. Altele, însă, nu vor putea fi asumate.

Sursele alianței consultate de EFE se declară în favoarea unei abordări pragmatice care să profite de structura actuală a organizaţiei. Nu este de dorit ca Alianța să propună un trimis special în vecinătatea sudică. De asemenea nu este de dorit înființarea unei noi unităţi în cadrul alianţei care să gestioneze eventualele solicitări din partea ţărilor partenere de găzduire a unor misiuni de consiliere asemănătoare cu cea actuală din Irak.

Dialogul politic trebuie să revină în sarcina secretarului general al NATO. Această problematică ar putea fi abordată de adjunctul acestuia ori de numărul trei din organigrama de comandă, secretarul general pentru afaceri politice şi de securitate.

NATO trebuie să-și regândească abordarea

În aceeaşi linie, Alianța trebuie să-şi aprofundeze arhitectura de asocierecu cele şapte ţări din Dialogul Mediteranean. Este vorba despre Egipt, Israel, Mauritania, Maroc, Tunisia, Iordania şi Algeria. De asemenea, trebuie reanalizată abordarea cu cele cinci state membre ale Iniţiativei de Cooperare de la Istanbul. De asemenea, trebuie revizuită cooperarea cu Uniunea Africană, cu care NATO este în legătură din 2005.

În aceste cazuri va fi nevoie de intensificarea dialogului politic la cel mai înalt nivel şi a diplomaţiei publice. Scopul este de a arăta acestor societăți ce reprezintă şi ce poate face NATO ca alianţă a democraţiilor.

Obiectivul urmărit este de a îmbunătăţi dialogul cu membrii acestor asociaţii pentru a contribui la securitatea şi stabilitatea regională. Totodată se pune problema de a contracara discursurile antioccidentale din Rusia sau din alte ţări de pe flancul sudic. În acest sens, sursele au pledat ca NATO şi UE să acţioneze într-o manieră mai coordonată în lupta împotriva ingerinţelor.

Potrivit EFE, raportul a fost elaborat de un grup creat în octombrie 2023. Acesta este format din 11 experţi, înalţi oficiali civili şi militari aliaţi, parteneri ai NATO din vecinătatea sa sudică şi experţi din lumea academică şi din societatea civilă.