Ești genul care își verifică frecvent profilul de Facebook sau răsfoiește Twitter și Instagram de mai multe ori pe zi? Această practică a devenit normă într-o lume tot mai conectată. 

Rețele sociale: aceste minuni ale tehnologiei ne permit să păstrăm legătura cu prietenii din copilărie, cu familia îndepărtată geografic, ne amintesc de momente marcante și alungă plictiseala. Dar, pe cât de benefice pot fi, aceste platforme digitale prezintă și reversul medaliei: dependență și potențiale efecte negative asupra stării de spirit.

Un studiu recent al Cleveland Clinic dezvăluie că 63% dintre americani accesează zilnic cel puțin o rețea de socializare, uneori chiar de mai multe ori pe zi. Pe scena globală, Facebook raportează peste 1,86 de miliarde de conturi active lunar și 1,23 de miliarde de logări zilnice, conform celor mai recente statistici publicate la începutul lui februarie 2017.

Psihologul clinician Scott Bea, de la Cleveland Clinic, explică atracția rețelelor sociale: acestea oferă o doză de încredere de fiecare dată când primim un „like” sau un comentariu, sau când postările noastre sunt distribuite. Acest feedback pozitiv instantaneu are un impact semnificativ asupra modului în care ne percepem propria valoare.

Totuși, rețelele de socializare pot avea și un impact negativ asupra stării de spirit și a comportamentului utilizatorilor. Pe lângă beneficiile evidente ale conectivității, există un risc ascuns: aceste platforme pot duce la dependență, distrageri constante de la sarcinile zilnice și, în unele cazuri, pot contribui la sentimente de depresie.

Efectele pozitive ale rețelelor de socializare

Utilizarea rețelelor sociale nu este doar o sursă de divertisment, ci și un mijloc de a ne crește încrederea. Prin interacțiunile pozitive – primirea de "like-uri", comentarii sau distribuiri – utilizatorii experimentează o creștere a stimei de sine și a sentimentului de apartenență, explică psihologul Scott Bea de la Clinica Medicală.

Efectele negative ale rețelelor de socializare

Reducerea stimei de sine

În universul strălucitor al rețelelor de socializare, utilizatorii tind să-și expună predominant momentele luminoase și realizările. Această selecție de momente fericite și aspecte pozitive ale vieții, așa cum observă psihologul Scott Bea, creează o percepție distorsionată pentru cei din lista de prieteni: o imagine idealizată și adesea nerealistă a vieții celui care postează. Acest decalaj între realitate și prezentarea online poate determina utilizatorii să simtă că propria lor viață este lipsită de strălucirea pe care o văd în fluxurile lor de știri.

Pe termen lung, această tendință de a compara constant propria existență cu versiunile editate și optimizate ale vieților altora poate conduce la o scădere a stimei de sine. Observând doar succesul și fericirea aparentă a altora, indivizii pot începe să-și pună la îndoială propriile realizări și valoare personală, o problemă tot mai răspândită în era digitală.

Fenomenul FOMO: anxietatea generată de rețele de socializare

Fenomenul "FOMO" (fear of missing out) este o realitate palpabilă în epoca digitală. Actualizările în timp real de pe rețelele de socializare împing mulți utilizatori să rămână conectați constant, pentru a nu pierde noutățile postate de prieteni.

Această nevoie de a fi mereu la curent, adesea fără o conștientizare clară, poate alimenta sentimente de nemulțumire și anxietate.

Psihologul Scott Bea descrie acest impuls de a verifica în mod regulat rețelele de socializare ca fiind un răspuns la anxietate. Paradoxal, în loc să atenueze această stare, comportamentul continuu de verificare poate amplifica anxietatea.

Utilizatorii accesează aceste platforme în speranța de a găsi alinare, fără să-și dea seama că această necesitate devine comparabilă cu dependența de un drog. Acest ciclu perpetuu de a căuta actualizări și de a experimenta neliniște crescândă reprezintă o provocare majoră în gestionarea sănătății mentale în era conectivității.

Influența retelelor de socializare asupra calității somnului

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh, care a implicat aproximativ 1.700 de adulți cu vârste între 19 și 32 de ani, a scos la iveală o legătură îngrijorătoare între utilizarea frecventă a rețelelor de socializare și calitatea somnului.

Rezultatele studiului indică faptul că persoanele care petrec mult timp pe rețelele sociale sunt de trei ori mai susceptibile să întâmpine dificultăți în a adormi comparativ cu cele care le utilizează moderat.

Specialiștii avertizează că perturbarea rutinei normale de somn nu este doar o problemă de sănătate minoră. Lipsa somnului adecvat poate duce la o serie de alte complicații serioase, inclusiv la scăderea capacității de concentrare, creșterea nivelurilor de anxietate și, în unele cazuri, chiar la declanșarea depresiei.

Acest aspect subliniază importanța unei abordări echilibrate și conștiente a modului în care utilizăm rețelele de socializare, în special în orele de seară, pentru a ne proteja sănătatea mentală și fizică.

Efectul postărilor asupra sentimentelor de invidie pe rețele sociale

În lumea online, postările care etalează vacanțe exotice, mașini de lux, case impunătoare și animale de companie adorabile pot avea un impact neașteptat asupra prietenilor „virtuali”.

Astfel de imagini, care sunt adesea o fereastră spre aspectele cele mai strălucitoare ale vieții cuiva, pot declanșa sentimente de invidie în rândul utilizatorilor rețelelor de socializare.

Aceste sentimente pot varia de la o simplă iritare sau furie până la sentimente mai profunde de umilință sau neîmplinire. În anumite situații, această invidie generată de rețelele sociale poate afecta serios stima de sine a unui individ. 

Observarea constantă a unui stil de viață aparent perfect, pe care alții îl afișează pe platformele sociale, poate conduce la comparații nesănătoase și la o percepție distorsionată asupra realității propriilor vieți. Aceasta este o problemă complexă a erei digitale, care necesită o conștientizare și o gestionare atentă a modului în care interpretăm și reacționăm la conținutul întâlnit pe rețelele de socializare.

Riscul promovării comportamentelor nesănătoase prin Rețele Sociale

Rețelele de socializare pot avea un rol neașteptat în promovarea unor comportamente nesănătoase, cum ar fi consumul de droguri, abuzul de alcool sau alte activități riscante. Psihologul Scott Bea subliniază un aspect alarmant: aceste platforme pot avea un impact disproporționat asupra tinerilor. Motivul? Dezvoltarea neurologică incompletă a cortexului prefrontal - zona creierului responsabilă pentru luarea deciziilor - care nu se finalizează deplin până la vârsta de 25 de ani.

Această particularitate a dezvoltării creierului înseamnă că adolescenții și tinerii adulți sunt mai susceptibili să fie influențați de comportamentele pe care le văd promovate online, în special de către prietenii lor. Ei pot percepe aceste acțiuni nesănătoase ca fiind normale sau chiar de dorit, fără a conștientiza pe deplin riscurile sau consecințele.

Prin urmare, este crucial să se facă eforturi conștiente pentru a educa tinerii despre utilizarea responsabilă a rețelelor sociale și pentru a-i sensibiliza asupra riscurilor asociate cu imitarea unor astfel de comportamente.

Gestionarea eficientă a timpului pe rețele sociale: un imperativ pentru sănătatea mentală

Este esențial să fim conștienți de cât timp alocăm navigării pe rețelele de socializare. Mulți dintre noi subestimăm orele petrecute pe Facebook, Twitter, Instagram și altele, ignorând impactul semnificativ pe care aceasta îl are asupra vieții noastre de zi cu zi.

De aceea, este vital să evaluăm obiectiv nu doar numărul de ore petrecute pe aceste platforme, ci și frecvența cu care ne verificăm profilurile pentru a rămâne la curent cu postările prietenilor.

Dacă observi că timpul petrecut online îți invadează activitățile zilnice, este momentul să iei măsuri. Psihologul Scott Bea subliniază că, deși poate părea dificil să preluăm controlul asupra obiceiurilor noastre digitale, este cu siguranță posibil. Un prim pas ar putea fi stabilirea unui program specific, delimitând momentele din zi dedicate navigării pe rețelele sociale.

Bea ne avertizează: „Dacă simți că impactul negativ al utilizării rețelelor sociale depășește beneficiile sau dacă te găsești verificându-ți profilul de nenumărate ori pe oră și nu poți opri acest comportament, este un semnal clar că trebuie să restricționezi timpul petrecut pe aceste platforme.”

O alternativă sănătoasă ar fi să aloci mai mult timp interacțiunilor față în față cu prietenii și familia - fie că e vorba de un prânz împreună, o plimbare relaxantă în parc sau o simplă discuție la o cafea. Aceste momente de conexiune reală sunt esențiale pentru sănătatea noastră emoțională și mentală.

TikTok și impactul său asupra somnului

Generația Z și social media: un fenomen îngrijorător

Un sondaj recent al Academiei Americane de Medicină a Somnului (AAMS) a dezvăluit că Generația Z, adică persoanele născute între 1997 și 2012, este din ce în ce mai afectată de utilizarea social media, în special în ceea ce privește somnul. Un studiu efectuat pe 2010 persoane a arătat că 93% dintre membrii Generației Z amână ora de culcare pentru a urmări conținut pe rețelele sociale. Similar, 80% dintre adulți recunosc că și ei depășesc ora de somn din cauza acestor platforme.

TikTok: o provocare particulară pentru somn

Experții au identificat TikTok, aplicația care a depășit Facebook și Google în popularitate în 2021, ca fiind deosebit de problemată pentru somn. Obiceiul de a derula continuu videoclipuri pe TikTok poate fi dificil de întrerupt. Howard Pratt, doctor în medicină și director medical la Community Health of South Florida, Inc. (CHI), compară TikTok cu „pârghia unei mașini de sloturi a sistemului de recompensă din creier”, conform Heathline.

Cum afectează TikTok somnul

• Oboseala în timpul zilei: Un studiu din 2021 pe utilizatori TikTok din China a sugerat că utilizarea excesivă a aplicației poate duce la oboseală crescută în timpul zilei din cauza nivelelor sporite de excitare cognitivă înainte de culcare.
• Comportamentul de „caută și găsește”: Dr. Alex Dimitriu, expert în psihiatrie și medicină a somnului, explică că acest tip de comportament, similar cu cel observat la șoarecii de laborator, poate menține utilizatorii treji pentru perioade îndelungate.
• Captivarea constantă: Charissa Chamorro, PhD, un psiholog clinician din New York, subliniază că TikTok păstrează utilizatorii captivați, oferind o recompensă imediată, în timp ce beneficiile somnului sunt întârziate.

Rețele sociale: soluții pentru gestionarea impactului TikTok asupra somnului

AAMS sugerează câteva strategii pentru a combate „oboseala TikTok”:

• Deconectarea nocturnă: Închiderea dispozitivelor cu cel puțin 30 de minute înainte de culcare pentru a pregăti corpul și mintea pentru somn.
• Rutină pre-somn: Activități relaxante cum ar fi un duș cald, cititul sau scrierea în jurnal.
• Păstrarea telefonului în altă cameră: Evitarea tentației de a verifica rețelele sociale în timpul nopții.
• Dezactivarea notificărilor: Reducerea distracțiilor care pot stimula verificarea telefonului.
• Limite de timp pe rețele sociale: Folosirea aplicațiilor care limitează timpul petrecut pe site-uri.
• Stabilirea unui program de somn: Respectarea unui program regulat de somn.

Carleara Weiss, PhD, MS, RN de la Aeroflow Sleep, atrage atenția că lipsa somnului poate afecta negativ performanța fizică, memoria, învățarea, starea de spirit, atenția, concentrarea și funcția imunitară, și poate crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, demență și cancer.

Somnul insuficient și riscul de obezitate în rândul tinerilor

Un stil de viață nesănătos, combinat cu neglijarea orelor de odihnă, este o presiune majoră asupra tinerilor. Un studiu a legat somnul insuficient de creșterea în greutate în adolescență, ceea ce anticipează probleme de sănătate în viitor. Jesus Martinez Gomez, de la Laboratorul de Sănătate Cardiovasculară și Imagistică, CNIC, Madrid, Spania, sugerează o legătură între obiceiurile proaste de somn și timpul excesiv petrecut în fața ecranelor.

Astfel, impactul TikTok și al altor rețele sociale asupra somnului și sănătății generale este un subiect de mare importanță, necesitând o abordare conștientă și proactivă pentru menținerea unui stil de viață echilibrat și sănătos.