Luni, agențiile oficiale ruse de știri TASS și RIA Novosti au anunțat că Grupul de forțe ”Nipru” își retrage trupele spre est, ”pe poziții mai avantajoase” – altfel spus, se retrage spre Ismul Perekop, spre Crimeea.

Asta a surprins pe toată lumea, mai ales că situația militară pare calmă. Când știrea a provocat îngrijorare în rândul populației ruse, a fost ”retrasă”: ar fi fost o ”provocare ucraineană”. Ce se întâmplă, de fapt, în Rusia lui Putin?

Marfa nord-coreeană.

De câteva zile încoace, ploile de toamnă au transformat Ucraina într-o enormă baltă noroioasă. Până la jumătatea lui decembrie, nici atacatorii și nici apărătorii nu vor mai putea mișca blindate sau artilerie, ceea ce determină o acalmie forțată.

Armata rusă încearcă să profite de situație pentru a pregăti o contraofensivă de Crăciun, conform ordinelor date de președintele Putin la precedenta sa inspecție, cea din 19 octombrie.

Fiindcă, în această perioadă de ”acalmie”, domnul Putin a fost, în două săptămâni, de două ori în inspecție pe front, la Rostov-pe-Don. Curios, nu?

Cu acel prilej, generalul Oleg Makarevici, comandantul Grupului ”Nipru”, a raportat că înainte de a lansa o contraofensivă, trebuie rezolvată aprovizionarea cu muniție de artilerie, care e deficitară de mai mult timp.

Domnul Putin a fost, în două săptămâni, de două ori în inspecție pe front

Domnul Putin l-a demis pe loc și l-a numit în locul său pe generalul Mihailo Teplinski. Dar a ținut cont de observație și, în noiembrie,  au început să sosească pe front obuze de 122mm și 152mm, direct din stocurile nord-coreene.

Ar fi trebuit să rezolve penuria de muniție, dar nu a fost așa. Zilele trecute, generalul Teplinski i-a raportat că noua muniție ”are probleme”. Concret, mina de aruncător calibrul 122mm, tip OF-843B, are în versiunea nord-coreeană o bătaie cu 4...5% mai mică decât echivalentul său rusesc.

Pare puțin, dar la distanța de 5 ... 7 km la care se folosesc de obicei aceste aruncătoare, vorbim de 250 ... 350m: ratarea completă a țintei. Aceleași probleme le are și muniția de tun.

În prezent, subordonații gl. Teplinski încearcă refacerea tabelelor de tragere, de la lot la lot, prin încercări, cu speranța că până de Crăciun aceste documente vor putea fi distribuite divizioanelor de artilerie.

Regimente pe hârtie.

A doua problemă raportată zilele trecute președintelui Putin este dotarea efectivelor. În perioada 25 octombrie – 8 noiembrie 2023, Armata rusă a reușit să recruteze încă 25.000 militari.

Pierderile sunt foarte mari, estimate de experții occidentali la 11.600 (morți, răniți, bolnavi, prizonieri) pentru aceeași perioadă. Dar recrutarea ”e în grafic”: a fost recrutat efectivul necesar pentru formarea a 6 noi regimente motorizate.

Dar dotarea necesară acestor 6 noi regimente ar fi, conform baremurilor, 600 transportoare blindate, 186 tancuri și 204 guri de foc de artilerie. Iar în prezent această dotare nu poate fie asigurată, deși emisarii ruși încearcă să răscumpere tehnica militară vândută, în ultimii 20 de ani, Indiei și Braziliei. Pentru a înțelege dimensiunea problemei: de la 1 ianuarie și până în prezent au fost recrutați 410.000 militari.

Contraofensiva este un proiect utopic

Având în vedere rata pierderilor, asta înseamnă că, pe hârtie, au fost formate peste 100 de noi regimente, a căror capacitate de luptă este însă foarte redusă, fiindcă nu au dotările minime.

În aceste condiții, contraofensiva este un proiect utopic, dar nimeni nu are curajul să i-o spună președintelui: fără o contraofensivă de succes, domnul Putin va intra cu stângul în anul electoral 2024.

De aceea este dânsul atât de nervos când aude de eliberarea Crimeii: când președintele Zelenski a evocat, într-un discurs de rutină, această perspectivă, Kremlinul a declarat că, în cazul ”atacării” Crimeii, va răspunde cu arma nucleară.

Povara datoriilor.

Și mai e un aspect. În 10 luni care au trecut din acest an, prin trimiterea pe front a sute de mii de recruți, circa o jumătate de milion de familii au pierdut o bună parte din resursele financiare de care dispuneau.

Dacă la aceasta adăugăm problemele economice create de embargouri, de deficitul bugetar masiv și de deteriorarea parității $/rublă (-27.12% în acest an), obținem un tablou de ansamblu îngrijorător, confirmat de datele oficiale.

Astfel, recent Serviciul Federal de Executori judecătorești din Rusia a comunicat că, din ianuarie până în septembrie 2023, numărul cetățenilor care au încetat să-și plătească datoriile a crescut cu 22%.

Concret, dintre cei 47 de milioane de ruși cu datorii la bancă, 21.1 milioane (44.9%) nu își mai plătesc debitele! Conform datelor Băncii Centrale a Rusiei, este vorba de credite neperformante de 31 miliarde $.

Deloc întâmplător, cel mai mare număr de restanțieri se înregistrează chiar în regiunile unde un procent însemnat din populația activă a fost recrutat: Bașkortostan, Krasnodar Krai, Krasnoyarsk Krai, Sverdlovsk. Mai îngrijorător, milioane de locuitori ai Moscovei sunt în aceeași situație.

Probleme cu creditele

Datele privind creditele neperformante ale întreprinderilor nu sunt publice, dar ajunge să spunem că 3.5 milioane de întreprinzători ruși au fost surprinși de războiul din Ucraina cu fonduri de 15 miliarde $ în bănci străine – conturile fiind în prezent blocate.

Evident că, în prezent, zeci, sute de mii de întreprinderi mici și mijlocii au dificultăți în achitarea ratelor la bănci. Și mai grav, de soarta acestor întreprinderi depinde soarta a alte milioane de angajați și a familiilor lor. 16% din Bugetul de Stat al Rusiei, adică jumătate din costul războiului din Ucraina, acesta este volumul creditelor neperformante!

Marea majoritate a creditelor restante sunt ipotecare. Dacă, pentru a-și închide bilanțurile de sfârșit de an, băncile rusești executa ipotecile, zeci de milioane de familii ar rămâne fără case, sute de mii de întreprinderi mici și mijlocii ar intra în faliment, ar disponibiliza masiv: un adevărat uragan social. Și în fond cui ar vinde băncile activele executate?

Bulgărele de zăpadă.

Kremlinul știe bine că orice mișcare greșită, cum ar fi executarea ipotecilor, poate evolua în ”bulgăre de zăpadă” și se poate solda cu ieșirea în stradă a milioane de ruși. Iar așa cum nimeni nu a putut opri miile de daghestanezi  plecați să ocupe aeroportul din Makhacikala, nimeni nu i-ar putea opri pe sutele de mii de moscoviți, plecați să ocupe Kremlinul.

Fiindcă o bună parte din efectivele forțelor de ordine – Miliție, Garda Națională – au fost trimise pe front, în Ucraina. Regimul Putin a identificat soluții creative: reangajarea, în Garda Națională, a foștilor luptători Wagner. Leacul e mai devastator decât boala. Să înarmezi criminali scoși din pușcării și să-i trimiți să împrăștie o demonstrație e rețeta sigură pentru un dezastru de tipul ”Duminicii Sângeroase”, care a inițiat Revoluția rusă din 1905.

Decretul președintelui Putin

Ca urmare, Kremlinul caută să temporizeze, folosind mijloace uneori ciudate. Recent, președintele Putin a semnat un decret conform căruia fonduri ale investitorilor străini, blocate în bănci rusești (conturi de tip ”C”), pot fi schimbate cu fonduri ale cetățenilor ruși, blocate în bănci din țări ”neprietenoase”.

Decretul stabilește procedura și e deocamdată experimental, plafonul fiind mic: 10.000$. Fiindcă se adresează întreprinzătorilor mici aflați în dificultate. Rămâne ca și băncile străine să fie de acord cu acest troc...

„Prestigiul nuclear” dă chix.

Pentru a distrage atenția populației de la problemele economice și de la stagnarea de pe front, domnul Putin preferă însă arma propagandei, creând impresia de ”cetate asediată”.

După ce a amenințat Ucraina, Kremlinul s-au pus pe amenințat Occidentul: „Rusia a anunțat testarea cu succes în Kamceatka a rachetei intercontinentale RSM-56 Bulava.... Ministerul rus al Apărării a ținut să precizeze că fiecare submarin este dotat cu 16 asemenea rachete, ceea ce înseamnă că poate elimina eficient 160 de orașe de mărimea Londrei cu o precizie de 300 metri.” Așa o fi oare?

La 25 octombrie, Rusia a desfășurat manevre ale forțelor nucleare strategice. Conform Tratatelor pe care încă nu le-a denunțat, Moscova a anunțat dinainte că va lansa 4 rachete intercontinentale: 2 cu rachete cu baza la sol, ”Yars”, și alte 2 cu baza pe submarine (o ”Bulava” din ”noua dotare” și o rachetă din moștenirea sovietică, ”Sineva”).

Doar o lansare reușită

De fapt, NATO a înregistrat numai o lansare reușită: cea de pe vechiul submarin sovietic K-114 ”Tula” (35 ani vechime), aflat în Marea Barenț, cu o rachetă ”Sineva”. În ce privește lansările de rachete cu baza la sol, la 25 octombrie Armata 33 Rachete Strategice a Rusiei a reușit să lanseze de pe poligonul Plesețk o singură rachetă ”Yars”.

Dar aceasta nu a mai ajuns la poligonul Kura, din Kamceatka, fiindcă s-a abătut de la traiectorie. Instantaneu, pe rețelele sociale din Rusia a apărut vestea că, din 4 lansări prevăzute, 3 au eșuat. Mentalitatea populației ruse a fost formată de decenii de propagandă: pentru ei, scutul nuclear e garanția zilei de mâine.

Iar vestea că arsenalul strategic nu prea funcționează are impact deosebit de negativ asupra a ceea ce serviciile rusești numesc ”starea de spirit”. De aceea, domnul Putin a ordonat ca situația să fie remediată cât de repede.

La 1 noiembrie, NATO a înregistrat o nouă tentativă de lansare a rachetei ”Yars”: un nou eșec. Iar abia la 5 noiembrie, Rusia a reușit să efectueze lansarea de pe submarinul ”Imperator Alexandr III”, aflat în Marea Albă, a unei rachete ”Bulava”. 10 zile întârziere!

Perspective sumbre.

Rusia este o țară mare, cu probleme pe măsură. În cei 70 de ani care au trecut de la moartea lui Stalin, aparatul politic a pierdut treptat contactul cu realitatea. Singurii care știu, cât de cât, care este situația reală din țară sunt kaghebiștii.

Iar starostele kaghebiștilor este domnul  Nikolai P. Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei. Dânsul știe tot ceea ce militarii nu îndrăznesc să-i raporteze președintelui Putin.

Spre exemplu, știe că Grupul de forțe ”Nipru”, care apără accesul spre Crimeea, e format de fapt din vreo 18 batalioane cu efectiv incomplet, adică cu totul cam 15.000 de militari, plus câteva batalioane teritoriale pe care nu se poate pune mare bază. Degeaba ai sute de mii de militari: dacă nu ai cu ce să-i înarmezi, nu are rost să-i aduci pe front.

Bombardament lângă Kerci

În plus, săptămâna trecută Ucraina a bombardat, cu rachete ATACMS, având rază mare de acțiune, șantierul naval ”Zaliv” din orașul Kerci. Care este situat la câteva sute de metri de metri de Podul Kerci, care ar trebui să fie zona cea mai bine apărată antiaerian de pe planetă.

Distrugând două nave care n-au mai apucat să iasă din șantier, Ucraina a dovedit că, în pofida sistemelor antiaeriene S-400 și Panțir, poate oricând demola podul. Dacă Kievul decide să întrerupă principala cale de aprovizionare a Grupului de forțe ”Nipru”, chiar atunci când îngheață Niprul, practic trupele ruse ar cădea în încercuire, cu spatele la Marea de Azov.

Și nici măcar nu pot fi aprovizionate pe mare: din cele 8 nave de debarcare, ucrainenii au scufundat deja 6. Iar după câteva zile, când se epuizează muniția, zecile de mii de militari din Crimeea și de pe malul stâng al Niprului n-ar mai avea decât să se predea: cea mai mare înfrângere militară, din 1941 încoace.

Va fi „pensionat” Vladimir Putin?

Atât domnul Patrușev, cât și omologii săi occidentali știu că o asemenea înfrângere ar avea efecte catastrofale asupra ”stării de spirit” din Rusia: azi în Daghestan, mâine în toată țara. Iar perspectiva instaurării haosului într-o țară cu arme nucleare este înfricoșătoare și pentru unii, și pentru alții.

De aceea, aliații occidentali ai Ucrainei au început să evoce persistent negocieri în vederea încetării focului. Dar pe bună dreptate Kievul a subliniat că nu se poate negocia cu domnul Putin care, după ce a mințit de atâtea ori, e lipsit de credibilitate.

Una peste alta, lucrurile stau cam așa: îl pensionați pe domnul Putin, noi nu dăm jos Podul Kerci și ne așezăm la negocieri. Nu-l pensionați pe domnul Putin, noi demolăm podul și va trebui să explicați poporului rus, care oricum e foarte nemulțumit, cine e vinovat de căderea a zeci de mii de militari ruși în prizonierat ucrainean.

Mesajul criptic.

Acesta este contextul în care, în weekend, domnul  Nikolai Patrușev a simțit nevoia să apară în fața camerelor de luat vederi îmbrăcat total în negru, pentru a rosti un fel de elogiu al domnului Putin: „Obosită de anii 1990, societatea aștepta rezolvarea problemelor sociale și economice și consolidarea securității naționale.

Era nevoie de un lider care să pună bunăstarea populației în fruntea agendei, să arate cele mai înalte calități umane și organizaționale, voință și dăruire. Un astfel de lider a fost Putin”. În tot restul discursului său, domnul Patrușev, cel mai puternic om din Rusia după președinte, a continuat să se refere la trecut la liderul de la Kremlin.

Evident, a fost un mesaj criptic pe care kaghebiștii din întreaga țară l-au priceput instantaneu: „Urmează evenimente importante pentru țară. Putin e trecutul, noi privim spre viitor. Din nou, e nevoie de un nou lider, care să pună bunăstarea populației în fruntea agendei, să arate cele mai înalte calități umane și organizaționale, voință și dăruire.

Putin a încetat să pună bunăstarea populației în fruntea agendei

Putin a fost un asemenea lider, dar obsedat de Ucraina, a încetat să pună bunăstarea populației în fruntea agendei. Acum 23 de ani noi l-am pus în fruntea Rusiei pe Putin, acum tot noi vom pune un alt lider.”

Mass media occidentală a început să speculeze imediat că domnul Putin ar fi murit. Dar evenimentele au evoluat altfel: a doua zi, agențiile oficiale de știri TASS și RIA Novosti au anunțat că Grupul de forțe ruse ”Nipru” își retrage trupele spre est, ”pe poziții mai avantajoase” – altfel spus, se retrage spre Ismul Perekop, spre Crimeea.

Când știrea a provocat îngrijorare, a fost ”retrasă”: a fost obișnuitul ”balon de încercare”, practică a KGB/FSB pe care o cunosc bine toți cei care s-au confruntat cu această organizație.

Miza pusă în joc de kaghebiști

Acum că Occidentul știe care e miza pusă în joc de kaghebiști – retragerea din teritoriile ucrainene cucerite în ultimele 21 de luni – e vremea ”tatonărilor”. Zilele acestea începe, la San Francisco, summitul Asia-Pacific. Rusia va fi reprezentată de viceprim-ministrul Alexei Overciuk. Născut în Jitomir (Ucraina) dânsul este exact persoana potrivită pentru a negocia ”reconcilierea” ruso/ucraineană.

De aceea, deși dânsul se află de 11 luni pe lista de sancțiuni, „Statele Unite îl vor trata ca pe un participant cu drepturi depline la summit”, cum declara duminică un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat american. Poate se va realiza ceea ce scriam eu la începutul verii: „Etapa activă a războiului din Ucraina se va domoli spre sfârșitul acestui an.

Dar, chiar dacă după alegerile din 2024 domnul Putin nu va mai fi la Putere, asta nu înseamnă că va fi pace. Va fi continuarea, cu alte mijloace, a luptei dintre două sisteme socio-economice ireconciliabile: capitalismul liberal al Occidentului și capitalismul blatist, kaghebist, de vasalitate al Rusiei post-sovietice. Va rezulta, cu siguranță, un nou Război Rece.”

Editorialul VIDEO