Se estimează că turbulențele costă industria aviației în jur de 200 de milioane de dolari anual numai în SUA. În plus, pasagerii și echipajele suferă răni, unele necesitând tratamente costisitoare, iar veștile specialiștilor nu sunt tocmai bune pentru viitor.

Regiunile din SUA și Atlanticul de Nord prezintă creșteri de până la 100% a turbulențelor indicând faptul că atât modificările absolute ale climei, cât și cele relative de-a lungul perioadei au fost mari. Alte zone precum nordul Braziliei și părți ale coastei Antarcticii prezintă, de asemenea, creșteri relative mari. Există și schimbări semnificative statistic şi în Europa și Orientul Mijlociu, precum și în Atlanticul de Sud și Pacificul de Est, se arată într-un studiu.

Schimbările climatice sunt în spatele turbulențelor

Cercetătorii cu pricina au analizat datele din perioada 1979-2020, cu privire la numărul și amploarea turbulențelor înregistrate de avioane în timpul zborurilor. După cum v-ați dat deja seama, fenomenele astea devin tot mai grave cu trecerea timpului.

Vinovate sunt schimbările climatice, spun autorii studiului, și ne și explică de ce. Astfel, temperaturile tot mai ridicate ale aerului, totul pe baza concentrației mari de dioxid de carbon din atmosferă, generează modificări majore ale curenților de aer, atât pe verticală, cât și pe orizontală. Iar asta se traduce prin turbulențe tot mai accentuate.

În cifre, asta înseamnă că, din 1979 și până 2020, totalul turbulențelor severe a crescut cu 55%, în timp ce acela al turbulențelor medii a crescut cu 37% în aceeași perioadă de timp. În fapt, ceea ce îi neliniștește pe specialiști este că toată această creștere este mai mare decât s-ar fi așteptat cineva, dacă luăm în calcul predicțiile climatice.

Fenomene de genul acesta se vor accentua. Iar asta înseamnă consum mai mare de combustibil, implicit costuri mai mari. Partea bună este că, cel puțin deocamdată, nu sunteți în pericol să picați cu avionul. Ba chiar nu există motive majore de îngrijorare, subliniază autorii. Oricum, dacă vă temeți de zboruri, mai bine săriți peste știrea asta și treceți direct la următoarea.

Zborurile spațiale afectează creierul astronauților

Cel mai recent dintre studiile efectuate de NASA, împreună cu specialiști de la mai multe centre de cercetare din SUA, studiu publicat în revista Nature, scoate în evidență un efect puțin studiat până acum. Mai exact, este vorba de schimbările care apar în morfologia creierului (materia albă, materia cenușie, microstructură, volum ventricular etc.).

Din analizele realizate pe 30 de astronauți, înainte și după efectuarea misiunii, a reieșit că aceștia suferă de o dilatare a ventriculelor cerebrale, cavități în care este produs lichidul cefalorahidian. Un efect al lipsei gravitației care duce la dilatarea ventriculelor respective. Și cu cât mai îndelungat este timpul petrecut în spațiu, cu atât mai mare este dilatarea.

Medicii au mai observat că perioada de recuperare în cazul astronauților care petrec mai mult de șase luni în spațiu este de minim trei ani. Niciunul dintre cei 18 astronauți testați (care au participat la misiuni de șase luni) nu a revenit la normal într-o perioadă mai scurtă.

Deocamdată nu există date care să ofere indicii despre ce se întâmplă cu creierul astronauților care petrec mai mult de șase luni în spațiu. Nu se știe nici modul în care creierul va fi afectat în misiuni de lungă durată. Iar asta, categoric, va avea un impact major în deciziile care privesc trimiterea echipajelor umane în misiuni de acest gen. Mai ales că o bază lunară permanentă urmează să fie construită în următorii ani, iar o misiune spre Marte este deja în calculele celor de la NASA.

Temperaturi record în Siberia şi China

În ciuda faptului că ne aflăm de abia la începutul lunii iunie, o perioadă în care, în Siberia, uneori încă mai aveai parte de ninsori, un val neobișnuit de căldură a lovit această parte a lumii, iar temperaturile au doborât absolut toate recordurile în materie.

În urmă cu mai puțin de o săptămână, la Jalturovsk, au fost înregistrate nu mai puțin de 37,9 grade la umbră. În urmă cu doar două zile, stația meteorologică de la Baevo, situată la granița cu Kazahstanul, a înregistrat un maxim de 39,6 grade Celsius, în timp ce la Barnaul au fost semnalate 38,5 grade. Recordurile negative de acest gen continuă să cadă unul după altul.

În urmă cu doar trei ani, spre exemplu, la Verhoiansk, orășel situat în zona artică, în Iacuția, au fost înregistrate 38 de grade Celsius. O temperatură considerată imposibilă într-o astfel de zonă a lumii. De asemenea, incendiile de vegetație care au afectat Siberia în ultimul deceniu sunt cele mai grave din istoria înregistrărilor oficiale.

Și nu doar Siberia este afectată. La mijlocul acestei săptămâni, în China, au fost înregistrate temperaturi de peste 45 de grade Celsius. 43 de grade s-au semnalat în Uzbekistan, și 41 în Kazahstan. Iar vara de abia a început, scrie agupubs.onlinelibrary.wiley.com.