Românii au ajuns să plătească polițe de asigurare RCA mai mari, în contextul falimentului City Insurance. Pentru această situație, o parte din responsabilitate îi revine și ASF, instituție înființată pentru supravegherea companiilor de asigurare ce operează pe piața românească. O serie de documente indică faptul că reprezentanții City Insurance au profitat de unele scăpări ale funcționarilor români fapt care le-a permis să acapareze o mare parte din piața RCA înainte să-și anunțe falimentul.

Mai multe documente indică faptul că ASF a permis companiei de asigurări City Insurance să se redreseze financiar și să activeze pe piață, în 2017, în baza unui credit primit de la o firmă portugheză care se ocupă cu închirierea echipamentelor cinematografice. Deși cifrele de afaceri nu indică venituri la acest nivel, compania portugheză a finanțat City Insurance cu 50 de milioane de euro, sub formă de credit.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost înființată în 2012, de Guvernul României, pentru supravegherea pieței financiare și în primul rând a celei de asigurări. Statul a constatat că există risc ridicat de falimente și fraude.

Iar în primii ani după înființarea acestei instituții, România s-a confruntat și cu primele falimente răsunătoare de pe piața asigurărilor: Astra Asigurări și Carpatica.

Iar banii pentru acoperirea pagubelor produse de aceste falimente au fost recuperați de la firmele de asigurare în funcțiune. La rândul lor, acestea și-au recuperat sumele prin majorarea costurilor pentru polițele de asigurare plătite de cetățeni. Cel mai mult, scumpirea s-a văzut la asigurările auto obligatorii, RCA, care reprezintă aproape 45% din sumele cheltuite de ronâni pe asigurări, conform datelor ASF.

Probleme pe piața asigurărilor

Conform unei investigații jurnalistice, pe 19 iulie 2017, în atenția Consiliului ASF, forul de conducere al Autorității, ajunge situația City Insurance, liderul pieței de asigurări. Compania se afla în risc de insolvență dat fiind că nu mai avea capital de solvabilitate suficient pentru a-și continua activitatea. Fără acest capital, polițele eliberate de companie nu aveau acoperire, iar plătitorii de asigurări riscau să nu-și recupereze eventualele daune.

ASF a analizat, conform notei nr. P/2.757 din 18.07.2017, stabilitatea financiară a City, constatând riscurile. În nota ASF, se arată că firma a prezentat, pentru a-și susține stabilitatea financiară, un împrumut de 30 de milioane de euro, titluri de stat emise de statul german, pentru 20 de milioane de euro și cel olandez, pentru diferența de 10 milioane de euro. ASF nu a acceptat această soluție, ridicând mai multe suspiciuni, după cum relatează Libertatea:

„Nu au fost prezentate documente justificative din care să rezulte modalitatea de dobândire a titlurilor de stat guvernamentale de către Vivendi International SRL (n.r. – proprietara City); scadența obligațiunilor corporative diferă de cea a titlurilor de stat germane și olandeze”.

Drept urmare, ASF a respins această formă de refacere a indicatorilor financiari propusă de City.

O firmă de apartament finanțează City Insurance

Urmează o nouă propunere de soluție, Conducerea City Insurance a venit cu un alt plan de redresare a activelor financiare. A prezentat ASF documente care atestau obținerea unui credit de 50 de milioane de euro din partea unei companii portugheze, Planar Lda. Banii se aflau deja într-un cont bancar din Elveția, la Axion SWISS Bank.

Documentele au fost suficiente, iar Direcția de Supraveghere și Control pentru Sectorul Asigurări și Reasigurări a propus „închiderea procedurii de redresare financiară” fără a face alte verificări. Dacă le-ar fi făcut, ar fi constatat că Planar Lda, compania care a salvat City nu era tocmai în măsură să acorde un astfel de împrumut.

Conform datelor de la Registrul Comerțului din Portugalia, compania a fost înființată în 2002 și este deținută de un anume Jose Tiago, fost angajat în industria cinematografică lusitană. Sediul este într-un depozit vechi din Lisabona, unde compania s-a mutat în 2020, după ce a funcționat într-un mic spațiu la parterul unui bloc.

Conform informațiilor financiare, în 2017, când a împrumutat 50 de milioane de euro celor de la City Insurance, Planar avea 5 angajați și un profit net anual de 80.981 de euro, la o cifră totală de afaceri de 1,5 milioane de euro. În plus, totalul câștigurilor nete stabilite de fiscul portughez au fost între 2017 și 2021, de doar 186.377 de euro. Or, e greu de crezut că o asemenea firmă ar fi avut un disponibil de 50 de milioane de euro pentru a acorda un credit City Insurance. Doar că ASF nu a verificat și a îmbrățișat această soluție.

ASF anunță salvarea City Insurance

Pe 20 iulie 2017, la o zi după ședința în care au analizat împrumutul de la Planar către City, ASF a emis decizia nr. 1019/2017, în baza căreia City a fost scoasă din procedura de redresare.

„Membrii Consiliului au fost informați despre restabilirea situației financiare a asigurătorului la data de 31 martie 2017, în baza documentelor prezentate de către societate și a verificărilor efectuate de către direcțiile de specialitate din cadrul ASF, cu privire la acordarea de către acționarul principal existent a unui împrumut subordonat, în numerar, în sumă de 50 milioane de euro”, a motivat ASF într-un comunicat de presă la momentul respectiv.

În fapt, un astfel de împrumut nu a existat. Extrasele de cont, despre care reprezentanții City Insurance pretindeau că ar fi fost emise de banca elvețiană nu erau tocmai în regulă.

Falimentul City Insurance și explozia prețurilor RCA

City a mai activat o perioadă, până în 2021, devenind lider pe piața asigurărilor RCA, cu cele mai mici prețuri la polițe. City deținea 43% din piața RCA.

În primăvara lui 2021, compania de asigurări a intrat din nou în procedură de verificare la ASF. I se cere să-și crească solvabilitate și încearcă aceeași schemă cu împrumutul acordat de firma portugheză. Doar că de data aceasta nu a mai ținut și a urmat dezxastrul financiar.

Falimentul City a atins proporțiile recordului absolut din România, iar prețurile pe piața RCA au exploda. Statul a acordat deja despăgubiri în valoare de 120 de milioane de euro și urmează să mai plătească încă cel puțin 200 de milioane de euro, în anii care vin. Banii provin din Fondul de Garantare, la care contribuie toate firmele de asigurări. Iar aceste sume se reflectă, din nou, ca și în cazul falimentelor Astra Asigurări și Carpatica în scumpirea polițelor, după cum relatează Libertatea.