Declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care spune că victoria Rusiei în Ucraina ar echivala cu înfrângerea NATO, de fapt, a confirmat că Alianța Nord-Atlantică luptă de partea Ucrainei, a declarat presei purtătorul de cuvânt al președintelui rus Dmitri Peskov.

Kremlinul a declarat, miercuri, că afirmațiile făcute de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg pot fi o confirmare a faptului că Alianţa Nord-Atlantică luptă de partea Kievului în conflictul care opune Ucraina şi Rusia.

„Da, se poate”, a răspuns Peskov când a fost întrebat dacă declarația lui Stoltenberg ar putea fi privită ca o confirmare a participării NATO la conflictul de partea Ucrainei.

Întrebat dacă Moscova va lua vreo măsură, Peskov a spus că Rusia „a luat măsuri din 24 februarie”.

Declarația lui Stoltenberg interpretată de Moscova

Marți, Stoltenberg a spus că victoria Rusiei va fi o „mare înfrângere” atât pentru Ucraina, cât și pentru întreaga alianță, pentru că „ar face din lume un loc mai periculos”, iar țările NATO „mai vulnerabile pentru o agresiune ulterioară a Rusiei”.

El a menționat, de asemenea, că alianța va crește și va menține sprijinul pentru Ucraina, adăugând că NATO a fost alături de Ucraina și „va fi alături de Ucraina atâta timp cât va fi nevoie”. În același timp, Stoltenberg a susținut că NATO nu este parte a conflictului ucrainean, dar sprijinul alianței pentru Kiev „joacă un rol cheie”.

Cu privire la declaraţiile Occidentului, Dimitri Peskov a spus că retorica occidentală cu privire la potențiala utilizare a armelor nucleare este „provocatoare”.

„Ne exprimăm regretul că şefi de stat occidentali se angajează în retorica nucleară în fiecare zi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Kremlinul şi-a exprimat speranţa că G7 (format din principalele state industrializate ale lumii) va trage la răspundere regimul de la Kiev pentru crimele comise.

Ţările din G7 vor oferi sprijin financiar, umanitar, militar, diplomatic şi juridic Ucrainei

Ţările din G7 au promis marţi să furnizeze în continuare sprijin financiar, umanitar, militar, diplomatic şi juridic Ucrainei, subliniind că orice recurgere a Rusiei la arme nucleare va fi urmată de consecințe grave.

De asemenea, Kremlinul şi-a exprimat speranţa că G7 (format din principalele state industrializate ale lumii) va trage la răspundere regimul de la Kiev pentru crimele comise.

Cel puţin 26 de persoane au murit şi peste 100 de persoane au fost rănite în bombardamentele ruse masive efectuate începând de luni asupra unor ţinte din Kiev şi din regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov, Ternopil şi Jitomir.

Cu o zi înainte, guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, a scris pe Telegram că regiunea a primit o nouă sarcină de mobilizare, adăugând că aceasta a început deja să fie adusă la îndeplinire. După acest anunţ, pe reţelele sociale din Rusia au început să se răspândească zvonuri despre un al doilea val de mobilizare.

Dmitri Peskov, despre al doilea val de mobilizare

„Nu există niciun nou val de mobilizare. Aici trebuie să obţineţi precizări de la fiecare guvernator la ce exact s-a referit”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. În ceea ce privește mobilizarea parţială deja anunţată se iau măsuri: „Desigur, ceva a fost corectat, ceva mai trebuie schimbat”, a subliniat Dimitri Peskov.

În septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a decretat o mobilizare parţială pentru a scoate campania militară rusă din Ucraina din situaţia dificilă în care se află, în contextul în care forţele ruse s-au văzut nevoite să se retragă şi au pierdut vaste teritorii pe care le ocupaseră în estul şi sudul Ucrainei.

Potrivit Ministerului Apărării rus, urmau să fie mobilizaţi circa 300.000 de rezerviști, care reprezintă ceva mai mult de 1% din capacitatea totală de mobilizare în Rusia, informează agenţia TASS.