La finalul lunii august, a fost dat verdictul în primul caz din istoria CEDO în care hărțuirea sexuală la locul de muncă este încadrată ca încălcare a dreptului la viață privată. În acest context, judecătoarea Iulia Moțoc a avut un punct de vedre important.

Judecător la CEDO de nouă ani, Iulia Motoc a făcut parte din completul de judecată al acestui caz. Procesul a creat un precedent la nivel european. În acest context, judecătoarea a afirmat că este un punct important din punct de vedere al drepturilor femeilor. De asemenea, este o premieră în istoria CEDO pentru că a fost schimbată și încadrarea hărțuirii sexuale în încălcarea dreptului la viață privată.

Așadar, Motoc a mai continuat că atunci când speța va rămâne definitiv vor fi și consecințe. În acest context, impactul va fi unul major și va însemna recunoașterea hărțuirii sexuale la locul de muncă. În România și în Europa Centrală și de Est cazurile de hărțuire sexuală la locul de muncă sunt frecvente și nu sunt raportate.

Bianca-Ioana Radu, avocata care a reprezentat-o pe femeie, a declarat că „Șeful de gară din Timișoara nu a pățit absolut nimic, nu a fost tras la răspundere penală, este în continuare în funcție și la cinci ani de la începerea cazului. Ne vom gândi dacă vom face o nouă plângere penală împotriva hărțuitorului”. În plus, femeia de serviciu lucrează acum în altă gară din județul Timiș.

„A fost o pasivitate a CFR în acest caz de hărțuire sexuală”

Atunci când Compania Căilor Ferate Române, CFR, a fost chestionată despre ce măsuri a luat împotriva șefului de gară acuzat de hărțuire sexuală și dacă a făcut vreo anchetă internă, răspunsul reprezentanților CFR nu a fost concludent.

„Plângerea penală a reclamantei, depusă la Parchetul competent, a fost formulată împotriva persoanei făptuitorului, fără ca SRCF Timișoara, instituția angajatoare a acestuia, să fie înștiințată în scris de către reclamantă. După cum reiese din Hotărârea CEDO, SRCF Timișoara nu a întreprins demersuri/acțiuni prin care să îi fie lezate drepturile și libertățile petentei”, precizează reprezentanții Serviciului Comunicare al CFR.

Declarațiile CFR demontate de Iulia Motoc și CEDO

Afirmațiile oficialilor CFR sunt însă demontate punctual atât de către judecătorul Iulia Motoc, cât și de concluziile din decizia CEDO. „A fost o pasivitate a CFR în acest caz de hărțuire sexuală la locul de muncă. La CFR, la locul de muncă al reclamantei, nu s-a întâmplat nimic, deși mecanisme există. Hărțuirea sexuală este des bagatelizată”, spune judecătorul Iulia Motoc.

După cum se precizează în hotărârea dată de către CEDO, CFR are un Cod de Etică și Conduită Profesională din 2013, ce a fost modificat de mai multe ori. Totuși, până în noiembrie 2019 codul nu avea prevederi specifice privind hărțuirea la locul de muncă. Ulterior, în noiembrie 2019, la doi ani de la cazul din Gara Timișoara Est, CFR a adoptat un nou Cod de Etică și Conduită Profesională. În noul cod a fost inclus și faptul că angajaților le este interzis să aibă comportamente cu conotații sexuale, potrivit Adevărul.