Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel a vorbit, pentru prima dată, pe larg și fără intermediari, despre războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, pe 24 februarie. Politiciana a răspuns multor întrebări, dar a lăsat și multe fără răspuns. Merkel spune, în mare, că nu se simte vinovată de deciziile favorabile Rusiei lui Putin.

Interviul a fost acordat lui Alexander Osang, reporter la Der Spiegel, în fața unui public numeros adunat la teatrul Berliner Ensemble. Merkel spune că a fost înțepată de critici și că este „deprimată” de războiul din Ucraina. Dar, potrivit presei internaționale, fostul cancelar Angela Merkel s-a arătat combativă și dornică să se justifice și să respingă ceea ce consideră că sunt acuzații nedrepte.

Merkel nu se simte vinovată de război

„Diplomația nu este greșită doar pentru că nu reușește”, a declarat Angela Merkel, „Deci nu văd de ce ar trebui să spun că a fost greșit și nu îmi voi cere scuze pentru asta”, a adăugat ea. Politiciana și-a apărat astfel atitudinea binevoitoare față de afacerile cu Rusia, continuate și chiar duse la un nou nivel prin construcția Nord Stream 2, după 2014, anul în care Putin a demonstrat, prin ocuparea Crimeei și declanșarea războiului hibrid din Donbas, că disprețuiește dreptul internațional.

„Privind înapoi, mă bucur că nu mă pot acuza că am încercat prea puțin să împiedic un astfel de eveniment să se întâmple”, a insistat Merkel, care a fost mult timp prezentată ca unul dintre cei mai mari lideri postbelici ai Germaniei, dar a cărei reputație a fost grav afectată de invazia lui Putin, când multe voci de la Kiev și Berlin au acuzat-o că a acordat prioritate legăturilor economice cu Moscova, în detrimentul sprijinului pentru Ucraina.

„Wandel durch Handel” cu Rusia nucleară

O mare parte a criticilor au atacat politica numită „Wandel durch Handel” („Schimbarea prin comerț”), care justifica creșterea volumului de afaceri cu regimul lui dictatorial al lui Putin pe ideea că legăturile economice dintre Rusia și Occident ar încuraja schimbarea politică la Moscova. Și care s-a dovedit falimentară

Merkel spune acum că nu a crezut niciodată în „iluzia” că Putin ar putea fi schimbat prin comerț. Dar, a spus ea, dacă nu putea exista o relație politică bună între Europa și Rusia, „atunci trebuia cel puțin să avem o relație comercială, pentru că nu ne puteam ignora complet unul pe celălalt”.

Angela Merkel a invocat și calitatea de putere nucleară a Rusiei pentru a-și justifica politica. „Rusia este a doua cea mai mare putere nucleară din lume. Nu poți să pretinzi că pur și simplu nu există”. „Interesul Germaniei a fost găsirea unui modus vivendi cu Rusia, în care nu suntem în război, dar putem încerca cumva să coexistăm, în ciuda tuturor diferențelor noastre”, a adăugat ea.

Acordurile Minsk și refuzul pentru aderarea Ucrainei la NATO

Fostul cancelar german și-a apărat și politica legată de conflictul din Donbas, dovedită între timp falimentară. Merkel afirmă că acordul a fost încheiat pentru că „6.000 de soldați ucraineni riscau să fie încercuiți în Debaltseve”, iar prin semnarea acestuia a fost readus calmul. Ea insistă chiar spunând că această pace fragilă i-a oferit Ucrainei „șapte ani pentru a deveni ceea ce este acum”. Merkel a mai spus că nu știe „ce s-ar fi întâmplat dacă Putin ar fi continuat în 2014”.

Despre refuzul de a accepta aderarea Ucrainei la NATO, la summitul de la București, Merkel a declarat că Ucraina era o țară „profund divizată”, cu o democrație slabă și „condusă de oligarhi”. Ea a mai spus că nu a vrut să-l provoace pe Putin, care ar fi văzut aderarea Ucrainei la NATO ca pe o „declarație de război”. „Evaluarea mea este destul de clară: dacă Planul de acțiune pentru aderare (MAP) ar fi fost acordat atunci, [războiul] s-ar fi întâmplat și mai repede”, a mai spus Merkel.

Război care, după cum s-a văzut pe 24 februarie, a venit, oricum. Dar Merkel s-a apărat de acuzația că nu a reacționat la anexarea Crimeei din 2014 invocând sancțiunile UE impuse Moscovei și creșterea cheltuielilor militare.

N-a explicat însă de ce a insistat cu deschiderea controversatei conducte Nord Stream 2 - la care succesorul ei, Olaf Scholz, a fost nevoit până la urmă să renunțe, dar numai după ce era clar că Putin pleacă la război - și nici motivul pentru care a decis închiderea centralelor nucleare din Germania, care a sporit dependența energetică de Rusia a țării sale și a Europei.

„În cele din urmă, Ucraina este un ostatic geopolitic al Occidentului. Ura lui Putin, ostilitatea lui Putin este împotriva modelului occidental. Ostilitatea lui Putin este împotriva modelului democratic occidental”, a mai spus Merkel, adăugând că achiziția de drone din Israel pentru armata germană este un semnal pentru Putin. „A fost o luptă foarte grea pentru a investi în descurajarea militară. Acesta este singurul limbaj pe care Putin îl înţelege. Acum este foarte, foarte important ca Uniunea Europeană să rămână unită”, a încheiat fostul cancelar german.