Ministrul Afacerilor Externe a vorbit, într-un interviu pentru Al Jazeera, despre întărirea Flancului Estic al Alianței NATO, despre sancțiunile impuse Rusiei, dar și despre ajutorul acordat de România refugiaților din Ucraina.

Realizator: Așadar, am văzut diferitele evoluții care au avut loc în diverse părți ale Ucrainei. Se teme România că va fi următorul obiectiv al acestui război?

Bogdan Aurescu: Nu. România este stat membru al Alianței Nord-Atlantice și, în această calitate, România beneficiază de toate garanțiile de securitate. Suntem acoperiți de mecanismul apărării colective, care este consacrat de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, ceea ce înseamnă că orice atac împotriva unui stat membru al Alianței Nord-Atlantice este considerat drept un atac împotriva tuturor celorlalți membri, care au datoria de a sprijini și de a apăra membrul care este atacat. Astfel, nu avem nicio temere că România va fi atacată de Rusia, pentru că asta ar însemna că Rusia ar intra în conflict direct cu întreaga Alianță Nord-Atlantică.

Alianța Nord-Atlantică este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie. Acum, după Summit-ul NATO de ieri, considerăm că garanțiile de securitate care acoperă toți membrii NATO, inclusivAliații de pe Flancul Estic al Alianței, deci inclusive România, sunt mai puternice ca niciodată. Hotărârile care au fost luateieri de către NATO au fost foarte importante și pentru România. Pentru că obiectivul strategic al României a fost consolidarea consistentă a securității Aliaților de pe Flancul Estic, a posturii de apărare și descurajare a NATO pe Flancul Estic. În cadrul Summitului NATO de ieri s-au luat două hotărâri importante. Prima a fost crearea a patru Grupuri de Luptă pe teritoriul Aliaților de pe Flancul Estic, iar unul dintre aceste Grupuri de Luptă va fi pe teritoriul României. Cea de-a doua hotărâre, de asemenea foarte importantă, este aceea că NATO, având în vedere că situația de securitate în proximitate aAlianței a devenit mai periculoasă, a început un proces de transformare prin consolidarea pe termen lung a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. Autoritățile militare din cadrul NATO au primit sarcina de a pregăti propuneri concrete, asupra cărora se va decide încadrul Summitului NATO din iunie, de la Madrid.

-Deci Româniaeste mulțumită de aceste decizii, care au fost luate la reuniunea de ieri? Și de faptul că unul dintrea aceste patru grupuri va fi în România?

- Această solicitare a României de înființare a unui Grup de Luptă în țara noastră a fost făcută de mai mult timp. Încă de când am observat, anul trecut, că Rusia își intensifică comportamentul agresiv în proximitatea Alianței, inclusive în proximitatea României – vă reamintesc că România are cea mai lungă graniță dintre Aliații NATO cu Ucraina, mai mult de 400 mile, 649 de kilometri de frontier terestră – ș icând am remarcat că Rusia își construia și consolida o prezență militară ce amenința securitatea în vecinătatea noastră, atunci am cerut crearea unui astfel de Grup de Luptă.

Atât Președintele României, domnul Iohannis, cât și diplomația românească au acționat foarte active pentru susținerea deciziei de a se înființa un astfel de Grup de Luptă. Și ieri, într-adevăr, așa cum am menționat deja, liderii NATO au decis crearea unui astfel de Grup de Luptă în România. Deja Aliați NATO au dislocate trupe pe teritoriul României. Avem déjà peste 1.000 de soldați americani pe teritoriul nostru, și mai mult de 500 de militari francezi, trupe belgiene. Alți Aliați se vor alătura acestor forțe și o parte din aceste forțe vor alcătui Grupul de Luptă din România. Deci, da, suntem bucuroși de această decizie, pentru că această decizie înseamnă întărirea securității României.

- Dar, pe de altă parte, Rusia percepe acest lucru ca pe o amenințare, ceea ce a determinat-o să-și consolideze Flancul de Vest. Care este comentariul dumneavoastră?

- Vorbiți despre Flancul de Vest din perspective Rusiei, noi, din perspective Alianței, vorbim despre Flancul Estic. Dar nu este așa cum spuneți. Este cert că Rusia, în ultimii ani și mai ales în cursul anului trecut, începând cu luna aprilie 2021, când Rusia a organizat un exercițiu foarte mare cu trupe și echipamente în vecinătatea noastră, a început să-și consolideze prezența militară.

Măsurile care au fost luate de NATO pe Flancul Estic, inclusive decizia de a crea acest Grup de Luptă, care a fost luată ieri la Summit, nu sunt altceva decât măsuri strict defensive și proporționale, ca răspuns care să prevină escaladarea a ceea ce a făcut Rusia în vecinătatea noastră foarteapropiată. Deci, nu provocăm Rusia. Luăm doar măsuri foarte proporționale și strict defensive, pentru a descuraja și mai mult comportamentul asertiv sau agresiv al Rusiei.

- Dacă trecem acum la cele mai importante arme ale Vestului, în general, care sunt sancțiunile, Președintele Biden a spus că sancțiunile vor avea, de asemenea, un impact și asupra UE, într-un fel sau altul. În ce măsură vor afecta aceste sancțiuni România, ca una dintre țările care depind de gazul rusesc?

- Sancțiunile care au fost adoptate de Uniunea Europeană, pentru că Uniunea Europeană a adoptat mai multe pachete de sancțiuni drept răspuns la războiul agresiv, ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, nu au fost concepute pentru a avea un impact asupra Statelor Membre UE. Procesul de adoptare a sancțiunilor implică o evaluare foarte amănunțită în ceea ce privește impactul pe care aceste sancțiuni l-ar putea avea asupra StatelorMembre UE. Opiniile Statelor Membre sunt luate în considerare, iar decizia, care este luată în final de UE ca instituție, ia în considerare perspectivele Statelor Membre în această privință.

Intenția din spatele sancțiunilor este să afecteze Rusia și cred că impactul acestora asupra Rusiei este deje vizibil. Și, dacă va fi necesar, vom adopta și mai multe sancțiuni împotriva Rusiei pentru a o face să oprească războiul împotriva Ucrainei.

În ceea ce privește dependența României în materie de energie, țara noastră este una dintre țările cel mai puțin dependente de gaz rusesc din Uniunea Europeană. Este important ca Uniunea Europeană să continue să-și reducă dependența de gaz rusesc și de alte hidrocarburi provenite din Rusia, precum petrolul, de exemplu. Iar Uniunea Europeană a adoptatdeja un plan de acțiune în acest sens.Trebuie și acționăm deja în această privință să ne diversificăm sursele de aprovizionare, să ne îmbunătățim inter-conectivitatea în Uniunea Europeană și să adoptăm măsuri care pot duce la producția de mai multă energie regenerabilă.  Iar toate aceste măsuri, inclusiv, de exemplu,  de a ne baza pe energie nuclear civilă, vor reduce și chiar elimina, pe termen mediu, dependența Uniunii Europene pe resurse energetice din Rusia.

- Dar până atunci, veți plăti în ruble, folosind rubla ca monedă?

- După cum au menționat și alte State Membre UE în legătură cu aceast ăproblemă, contractile încheiate cu Rusia pentru furnizarea de gaz nu menționează vreo posibilitate de a plăti în ruble. Contractelet rebuie respectate. Deci vom continua să plătim în monede internaționale, așa cum prevăd aceste contracte.

-Dar dacă Rusia refuză să vă mai furnizeze gaze, dacă nu plătiți în moneda sa?

-Ei bine, acest lucru ar însemna că Rusia nu își poată vinde gazul. Deci cred că este și în interesul Rusiei, dacă vorbim despre această problem specifică, să continue să furnizeze gaz clienților care au încheiat contracte cu Rusia.

- Aș dori să vă întreb despre refugiați. Au fost aproximativ 500.000, jumătate de milion de refugiați ucraineni primiți de România. Cum gestionați această povară? Iar din perspectivă financiară și din perspective împărțirii costurilo rîntre diverse state UE – cum funcționează acest mecanism?

- I-am primit pe toți refugiații ucraineni și pe cei din țări terțe în România. I-am primit cu brațele deschise, le-am oferit cazare gratuită, adăpost, asistență medical fără costuri. Le-am oferit acces liber la piața muncii, iar unii dintre refugiații care au rămas în România și-au găsit déjà locuri de muncă în companii românești. Am oferit posibilitatea înscrierii gratuite în școli și universități pentru elevi și studenți ș ivom continua să-I primim pe toți refugiații care vin din Ucraina în România.

Conform datelor de ieri, am primit în România ma imult de 572.000 de cetățeni ucraineni. Mulți dintrea ceștia sunt mame cu copii. Sunt mulți copii, probabil mai mult de o treime dintre acești refugiați sunt copii, iar noi facem tot ce putem pentru a-I primi și pentru a-i face să se simtă confortabil, desigur, luând în considerare circumstanțele cumplite în care au fost forțați să-și părăsească țara, din cauza agresiunii ruse. Astfel, pentru moment, gestionăm această situație.

Nu aș spune că este o povară. Aș spune, mai degrabă, că este un gest c eține de responsabilitatea noastră internațională și este, de asemenea, un gest de umanitate. Este important să evidențiem și să oferim, în același timp, un exemplu pentru toate țările care, de o manieră sau alta, se confruntă cu o astfel de situație.

Am ajutat și țările vecine, de exemplu Republica Moldova, vecinul nostru, dar și al Ucrainei. Această țară este mică, dar se confruntă cu un val enorm de refugiați care intră și rămân pe teritoriul său. Am creat un corridor verde de la granița dintre Republica Moldova și Ucraina, de unde preluăm refugiații direct și îi aducem în România, pentru a ușura eforturile autorităților din Republica Moldova. Am oferit asistență umanitară autorităților din Republica Moldova și vom continua să facem acest lucru. Am creat, de asemenea, un hub umanitar, în partea de nord a României, pentru a colecta asistență internațională din partea altor state pentru Ucraina și pentru Republica Moldova, și am transferat ajutorul umanitar către aceste țări, în special către Ucraina.

Continuăm să facem astfel de lucruri. Am oferit, de asemenea, mai mult de 3.000 de paturi în spitale militare din România, pentru a trata răniții din Ucraina, dacă va fi cazul. Am creat, pentru refugiații care au ajuns în România și au rămas aici, linii telefonice în limba ucraineană, platforme de internet în limba ucraineană, pentru ca ei să poată înțelege mai bine condițiile de intrare și de ședere în țara noastră. Dacă și-au dorit să plece din România către alte state, i-am ajutat să o facă în condiții bune. Și am primit în România și peste 30.000 de cetățeni ai unor state terțe, altele decât Ucraina, pentru a-i ajuta să plece în siguranță către țările de origine. Mulți dintre acești cetățeni veneau din țări din Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Asia, și i-am ajutat să se întoarcă acasă.