Invazia Ucrainei, de către trupele rusești, a declanșat un conflict al cărui evoluții sunt greu de anticipat. Dincolo de costurile economice, care au apărut, deja, la nivel mondial, vor exista consecințe pe termen mediu și lung, după cum relatează publicația O Globo din Brazilia.

Intrarea trupelor ruse pe teritoriul ucrainean, după discursul agresiv în care Vladimir Putin a contestat însăși existența Ucrainei ca țară independentă față de Rusia, a pus în mișcare un conflict cu evoluții încă imprevizibile pe termen scurt. A existat deja o escaladare de la simpla diplomație la înăsprirea sancțiunilor, atât din partea americanilor cât și a europenilor. Germania a suspendat licența pentru un nou gazoduct, care ar aduce energie rusească în Europa Occidentală.

Analiștii militari se apleacă în prezent asupra unor scenarii de invazie care merg de la anexarea celor două provincii ucrainene cu majoritate etnică rusă – pe care Rusia le-a recunoscut ca fiind independente – până la ocuparea întregii Ucraine. Sunt atacuri aeriene, iar cei 190.000 de soldaţi mobilizaţi de Putin au început să înainteze. Pe lângă pagubele pe care orice conflict le poate provoca în regiune și de șocul inevitabil adus economiei globale — al cărei prim semn este noua creștere a cotaţiei petrolului —, cele mai îngrijorătoare consecințe sunt pe termen mediu și lung.

Harta strategică a lumii va fi redesenată

Cea mai mare dintre acestea este redesenarea hărții strategice a planetei, în vigoare de la dispariţia Uniunii Sovietice. În Europa acest fapt se traduce prin reapariţia Rusiei ca putere militară cu o sferă de influență extinsă la granițele țărilor din Europa de Est care fac parte din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO): Polonia, Ungaria, România, Slovacia, Lituania, Letonia și Estonia.

Agresiunea rusă pune NATO în faţa unei întrebări critice: până unde să angajezi arme și contingente militare pentru a apăra aceste graniţe? Numai acea dilemă ar reprezenta o victorie strategică pentru Putin, a cărui disponibilitate de a risca și de a-și urmări obiectivele a depășit-o cu mult pe cea a Occidentului.

La celălalt capăt al planetei, totul va depinde de reacția celui mai important actor care va apărea pe noua hartă geopolitică: China.

Insula Taiwan, obiectiv al regimului din China

Slăbiciunea americană în apărarea Ucrainei și a aliaților din Est de atacurile rusești ar fi inevitabil interpretată de chinezi drept o măsură a cât de departe ar fi dispuse Statele Unite să meargă pentru a apăra o altă zonă aflată în dispută:

Insula Taiwan, pe care China o consideră și ea parte a teritoriului său. Dacă Moscova va avea succes cu invadarea Ucrainei, întrebarea evidentă va fi: ce va face Beijingul în privinţa Taiwanului?

Nu întâmplător, așadar, mișcările militare ale lui Putin au fost precedate de anunțul unei alianțe cu liderul chinez Xi Jinping. China îi conferă un suflu pentru a rezista sancțiunilor de tot felul. Xi este interesat de un parteneriat strategic pentru a slăbi pretențiile americane în Europa sau oriunde altundeva, pentru a-și spori puterea.

Disputa care până acum se limitează la domeniul economic ar putea dobândi un caracter războinic.

Occidentul este nepregătit în fața unui război

Pentru Occident, momentul nici nu putea fi mai puțin favorabil pentru aventuri militare. Lumea nu și-a revenit încă din cea mai gravă pandemie într-un răstimp de mai bine de un secol, inflația a reapărut puternic în țările bogate, iar stările de spirit izolaționiste și nativiste pune stăpânire pe dezbatere în toate democrațiile.

Spre deosebire de elanul agresiv al lui Putin, atitudinea liderilor occidentali a fost de a miza pe detensionare prin sancțiuni, pe instituțiile și pe căile unei ordini globale care se dovedește a fi ineficientă și depășită. Cea mai bună dovadă a eșecului strategiei adoptate după trecutul război rece este aceea că astăzi Putin este cel care dictează ritmul acestui joc, după cum relatează Rador.