În tumultoasa relație dintre Uniunea Europeană și Ungaria lui Viktor Orbán a mai apărut un conflict- controversata lege maghiară anti-LGBTQ. Oricât de dure ar fi amenințările venite de la Bruxelles, e, însă, greu de crezut că Ungaria va fi pedepsită, Asta pentru că Viktor Orbán are un as în mânecă.

Problemele dintre Ungaria și instituțiile europene nu datează de ieri de astăzi. Și aproape toate au o cauză comună. UE dorește să impună Ungariei normele europene privind primirea migranților, statul de drept, integrarea comunitară.

"Nimeni nu ne poate șantaja"

Orbán nu are, însă, de gând să cedeze ceva din suveranitatea Ungariei. Judit Varga, ministrul justiției în guvernul de la Budapesta, a explicat clar poziția țării sale: „Nimeni nu ne poate șantaja pe motive politice, nimeni nu ne poate impune migranți, nimeni nu poate lua banii datorați Ungariei și poporului maghiar”. E vorba, așadar, nu numai despre suveranitate, ci și despre foarte mulți bani. UE cere Budapestei acțiuni concrete care să ducă la intensificarea luptei împotriva corupției, la reforma achizițiilor publice și la creșterea concurenței.

Pentru a-și păstra popularitatea în țară, premierul maghiar are tot atâta să critice Uniunea, cât și să primească fondurile de coeziune și revitalizare de la UE. În ultimii cinci ani, Budapesta a primit fonduri UE care au acoperit 7,2% din cheltuielile publice maghiare (egale cu peste 65 de miliarde de euro în 2019). Banii au fost cherltuiți cu înțelepciune pentru a crea locuri de muncă, pentru a demara lucrări publice și pentru a consolida bunăstarea.

Cum controlează Orbán Ungaria cu bani europeni?

Din 2010, când Orbán a revenit la putere, fondurile de coeziune au ajutat partidul de guvernământ să construiască un sistem care a relansat țara. Acest sistem a creat, însă, și o uniune de interese între Fidesz și anumite părți ale societății maghiare. După cum adirmă site-ul Foreign Policy, premierul maghiar „a avut ocazia să centralizeze puterea, să monopolizeze mass-media și să construiască o rețea de patronaje locale puternic dependente de intermediarii de partid regionali”. Mai mult, Fidesz a monopolizat „ocuparea forței de muncă publice în companiile de stat și instituții și gestionează complexul de contracte pentru lucrările finanțate din bugetul public”.

Dovada că lucrurile au un sâmbure de adevăr sunt noii îmbogățiți din țară, legați de sectoarele dependente de contractele cu statul. U n exemplu este magnatul energetic Lorinc Meszaros, un prieten din copilărie al lui Orban, cel mai faimos dintre noii miliardari maghiari.

"Aceste probleme depășesc în mod clar controversa, în mare parte falsă, asupra presupusei legi „anti LGBT”, dar semnalează un important punct ]n care negocierile dintre Ungaria și UE riscă să se blocheze. Budapesta este prea obișnuită cu un mod suveranist de a folosi fondurile UE pentru a se obișnui să-șivadă acțiunile programate de Next Generation EU. La rândul săi Bruxellesul transferă presiunile politice acumulate în alte confruntări către Budapesta și dă impresia unei atitudini punitive față de Ungaria. Riscul este acela al unui dialog între surzi în care motivele opuse se anulează reciproc și în care ruptura politică poate să apară oricând", scrie ziarul italian Il Giornale.

Fondul de redresare este în pericol?

De la războiul nervilor până la o confruntarea politică deschisă nu e decât un pas. Și au apărut, deja, voci care afirmă că este posibil ca guvernul de la Budapesta să respingă planul prezentat UE pentru Fondul de recuperare.

În teorie, Ungaria ar fi trebuit să primească 7,2 miliarde de euro în cadrul Next Generation EU, bani care ar trebui să fie alocați politicilor de creștere și investițiilor strategice. Bruxellesul acuză, însă, Budapesta că nu face reformele necesare, precum și de opacitate în utilizarea fondurilor. Orice încercare de a condiționa sau opri banii alocați Ungariei va declanșa, însă, contramăsurile Budapestei. Iar o eventuală respingere a Planului de Recuperare de către Viktor Orbán a Fondului de Redresare poate avea efecte greu de aniticipat pentru întreaga Uniune Europeană.