Raportul MCV criticiă numirea procurorului general și a șefului DIICOT în ciuda avizului negativ al CSM
- Konecsnik Emil
- 8 iunie 2021, 20:33
Comisia Europeană a publicat, marți, raportul MCV, în care critică numirea procurorului general Gabriela Scutea și a procurorului șef al DIICOT Giorgiana Hosu, demisionară între timp, în pofida avizului negativ al CSM.
Comisia Europeană critică în raportul MCV publicat marți numirea procurorului general Gabriela Scutea și a procurorului șef al DIICOT Giorgiana Hosu. Ambele numiri au fost făcute în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Totodată raportul amintește că Ministerul Justiției a ignorat și în alte situații avizul CSM.
În februarie 2020 președintele Klaus Iohannis a semnat decretele pentru numirea în funcții a noilor șefi la Parchetul General, DNA și DIICOT, conform propunerilor ministrului Justiției de la acea vreme, Cătălin Predoiu. Gabriela Scutea a fost numită în funcția de procuror general, Crin Bologa, în funcția de procuror-șef al DNA, iar Giorgiana Scutea, în funcția de procuror-șef al DIICOT. De menționat că Secția pentru procurori a CSM a dat aviz negativ pentru Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu.
Între timp, Giorgiana Hosu a demisionat de la conducerea DIICOT, în septembrie 2020, după ce soțul acesteia, Dan Hosu, a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru fapte de corupție.
În raportul publicat marți, Comisia Europeană notează că de la ultimul raport MCV, din 2019, au fost numiți noi procurori-șefi, dar că îngrijorările privind procedura de numire a acestora rămân valabile.
„La începutul lui 2020 una dintre primele acțiuni ale ministrului justiției de atunci a fost să organizeze procedurile de selecție cu o transparență mai ridicată pentru a numi noi conduceri pentru parchete. Cu toate acestea, deși noul procuror-șef al DNA a fost numit în urma unui aviz pozitiv al CSM, procurorul general și procurorul șef al Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au fost numiți în pofida unui aviz negativ de la CSM”, se arată în raportul MCV.
Raportul consemnează, de asemenea, că procurorii Secției pentru procurori a CSM care au votat pentru respingerea candidaților pentru Parchetul General și DIICOT au semnalat că au fost supuși unor presiuni din partea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
"În 2020 au existat și alte instanțe unde Ministerul Justiției a ignorat avizul CSM pentru adjuncții șefilor”, mai notează CE.
Comisia Europeană a adoptat marți cel mai recent raport privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate prin Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV).
Comisia atenționează că așteaptă ca autoritățile române să transpună angajamentele asumate în măsuri concrete, legislative și de altă natură. CE a anunțat că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia situaţiei din România prin intermediul MCV, până la îndeplinirea obiectivelor de referinţă.
Premierul Florin Cîțu credea că se elimină MCV
Premierul Florin Cîțu afirma în luna martie că reprezentanții Comisiei Europene susțin eliminarea MCV la finalul acestui an.
Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV, precizează Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.
Amintim că ministrul justiției Stelian Ion a propus în proiectul de modificare a legilor justiției trimis CSM pe 26 martie ca numirile procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT, precum și cea a procurorului general să nu poată fi făcute fără avizul Consiliului:
"În cazul emiterii unui aviz negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției nu poate continua procedura de numire pentru funcția respectivă, putând declanșa o nouă procedură în urma căreia nu poate fi propusă aceeași persoană pentru care s-a emis aviz negativ”
Propunerea a fost criticată de președintele Klaus Iohannis, acesta declarând că „atribuțiile președintelui nu trebuie diminuate și, personal, nu sunt de acord cu această variantă”.