Guvernul României are de rambursat dobânzi ce însumează un total de peste 1,3 miliarde euro, dublu față de volumul dobânzilor dacă împrumutul s-ar fi făcut pe piața internă. Dobânzile de pe piața internă a României la împrumuturile în euro se încadrează în intervalul 0,5-0,9% în funcție de maturitate, mult mai atractive decât cele de pe piața externă, unde Guvernul plătește factura incompetenței și a neîncrederii generate printre investitori - rating prost, politici economice impredictibile, incertitudine economică, deficite imense.

Dobânda medie în Uniunea Europeană este de 0,19%, însă dobânda la care se împrumută România este de 2, 65%. Analistul economic Adrian Câciu explică implicațiile împrumuturilor de pe piața internă versus externă.

“Dacă ar fi să fac un pamflet, aș spune că BNR a alungat Guvernul punându-l să se împrumute de pe piețele externe cu dobândă de 3 ori mai mare decât pe piața internă, pentru a nu pune în pericol stabilitatea cursului valutar prin diminuarea lichidității de euro din piața internă. (...)

Guvernul s-a împrumutat de 3,5 miliarde euro pe 12, respectiv 20 de ani, la dobânzi de 2,1% pe an pentru împrumutul de 2 miliarde euro , respectiv (2, 65% - n.r.) pentru împrumutul de 1,5 miliarde euro. În volum, dobânzile înseamnă un total de peste 1,3 miliarde euro de rambursat per total, dublu față de volumul dobânzilor dacă împrumutul s-ar fi făcut pe piața internă. 

Spun asta ca să preîntâmpin vreo afirmație lăudăroasă care să ne prezinte așa-zisa încredere a investitorilor străini. Suntem mană cerească pentru ei, într-o piața unde dobânda de 1% pe an este un lux, cel puțin în acest moment”, a explicat analistul economic Adrian Caciu. 

România, rușinea Europei

Potrivit specialistului, România este rușinea Europei din acest punct de vedere. Dobânda medie în Uniunea Europeană este de 0,19%, iar dobânda la care se împrumută Bulgaria, de exemplu, este de 0,15%. În dreptul României figurează procentul de 2, 65%. 

“Pe de altă parte, dacă Guvernul s-ar fi împrumutat de pe piața internă, ar fi creat presiune pe lichiditatea în euro (ar fi redus aceasta lichiditate), ceea ar fi generat o nouă creștere a cursului (probabil de 0,5%-0,7%), adică cursul valutar ar fi ajuns la circa 4,935 lei/euro.

Pentru că suntem într-o situație fără ieșire care generează costuri. Pentru că nu deschidem economia pentru ca economia să producă taxe și veniturile bugetare să crească, guvernul trăiește pe datorie. Când trăiești pe datorie, te împrumuți. Împrumuturile au efect pe termen mediu și lung. Cineva le plătește cu dobândă. (...) România se scufundă”, a subliniat analistul Adrian Caciu. 

Sistemul suveică în care se îngroapă statul român

România a avut datorie în euro scadentă de 2,12 miliarde euro în luna februarie, datorie care a fost rostogolită pe baza împrumuturilor în euro luate de pe piața internă în valoare de 1,25 miliarde euro și a folosirii probabil a unei mici părți din buffer-ul de trezorerie, evidențiază economistul. În rest, România nu mai are nici o datorie în euro de rostogolit în anul 2021.

“Cu alte cuvinte, dacă aveai nevoie de valută pentru refacerea bufferului, ori împrumutai diferența de pe piața internă (875 milioane euro) ori refăceai bufferul pe baza împrumuturilor din instrumentul SURE de exemplu, pentru că din el acoperi deficitul creat de măsurile sociale luate. Se pune firesc întrebarea de ce faci împrumut de 3,5 miliarde euro la dobândă imensă când nu ai nevoie de atâția euro? Ca să plătești dobânzi inutil? Dar din ce plătești dobânzi? Din deficit? Pai deficitul este o altă datorie. Simțiți sistemul suveică?

Da, există această inginerie financiară care a fost pusă la punct anul trecut (când am împrumutat valută mult mai mult decât aveam nevoie doar pentru a genera dobânzi și comisioane) și vom culmina anul acesta în care Ministerul Finanțelor, deși nu a publicat Necesarul de Finanțare pe site (lipsă de transparență totală) are programe împrumuturi externe de 13,8 miliarde euro. 

Repet: nu mai avem datorie în euro de rostogolit. Avem supralichiditate în lei. De ce programăm împrumuturi în euro de peste 10,3 miliarde euro pentru restul anului, mai ales în contextul în care dobânzile nu ne avantajează? Oare pentru că îi avantajează pe alții? Poate mulți nu văd, dar atacul nu se mai dă la leu ca în trecut. Atacul se dă la diferențialul de dobânzi!”, a explicat analistul economic Adrian Câciu.