Conducători din șase țări nu s-au prezentat: o situație usturător de jenantă pentru Xi Jinping. Tacticile de tip „dezbină și domină” din Europa de Est ale Chinei întâmpină probleme.

Platforma „17+1” înființată de China în 2012 pentru a-și consolida relațiile cu 17 state din Europa Centrală și de Est (ECE) a părut marți a fi clar doar un „11+1”, când jumătate din cei 12 lideri naționali din UE invitați în club nu s-au prezentat pentru a-l omagia pe președintele chinez Xi Jinping.

E un regres diplomatic dureros pentru Xi, care avea de jucat o carte „dezbină și domină” de prima clasă prin oferta de a dubla în cinci ani importurile alimentare ale Chinei din Europa de Est. A fost o stratagemă isteață din partea lui Xi să facă apel la sectorul agricol, întrucât el face obiectul unor diferende politice răsunătoare, economiile rurale mai sărace din ECE simțindu-se nedreptățite și plângându-se că sunt subminate de puternicele sectoare agricole, extrem de protecționiste, din Europa de Vest.

Formatul 17+1 era tradițional un forum prin care Beijingul presa pentru a-și extinde influența în ECE prin promisiuni de investiții legate de Inițiativa Centură și Drum, un proiect gigantic de infrastructură și transport menit a lega China de piețele UE. Dar Xi a avut marți și propuneri în premieră.

Pe lângă oferta de a cumpăra mai multe alimente din regiune, președintele chinez s-a angajat și să îmbunătățească procedurile vamale și a evocat perspectiva ca mai mulți est-europeni (pe lângă sârbi și ungari) să primească vaccinuri chinezești anti-coronavirus.

Această ofensivă a seducției începe însă să se lovească de obstacole. Țările ECE sunt tot mai puțin convinse că Beijingul va oferi avantajele economice pe care ele și le imaginau inițial. Mai important chiar, sunt de luat în calcul și relații de securitate, precum și legăturile diplomatice cu noua administrație a președintelui american Joe Biden, care dorește să construiască o largă coaliție diplomatică drept contrapondere la China.

Toate cele șase țări care i-au dat marți Chinei peste nas provin din valul est-european de extindere a NATO din 2004. Bulgaria, România și Slovenia li s-au alăturat celor trei țări baltice - Estonia, Letonia și Lituania -, hotărând să nu-și trimită nici președinții și nici premierii la conferința pe care China ar fi dorit-o în formatul „Xi plus 17 conducători”. În special în cazul statelor baltice, garanția de securitate NATO împotriva Rusiei surclasează alte considerente.

În loc de conducători, țările respective au fost reprezentate de miniștri. Cu numai o zi înainte de eveniment, diplomații chinezi puneau presiune peste presiune pe aceste capitale pentru a trimite „o delegație la nivel mai înalt”, conform unui diplomat din una dintre cele șase țări.

„Chinezii consideră că nu-i tratăm cu respect”, a afirmat diplomatul sub condiția anonimatului. „E o mare surpriză și pentru Beijing, din moment ce toate cele 27 de state UE au aprobat în unanimitate pactul de investiții [din decembrie al UE cu China].”

Aici statele baltice - și în special Lituania - au preluat inițiativa, când diplomații lor au început să tatoneze, acum trei săptămâni, dacă e posibil să trimită delegați de rang inferior.

„Când vorbim de statele baltice e chiar foarte simplu - există Rusia”, a declarat Una Bērziņa-Čerenkova, șefa Centrului de Studii Chineze din cadrul Universității Rīga Stradiņš din Letonia. „China a prins deja ideea că statele baltice bat gradual în retragere [...] chiar dacă nu e un divorț gălăgios.”