Știu că o să spuneți că sunt prost, dar nu dorm de două nopți. Mă doare teribil nedreptatea care i se face lui Dan Andronic.
Nu mă pricep la justiție. Mi se pare foarte complicată în proceduri și poate de aceea mi-am îndrumat fata să dea la Drept, nu să aleagă istoria. Să ajungă un pârlit de profesor ca mine.
Nu pot pricepe în ruptul capului cum în același caz o instanță te achită, iar alta te condamnă...Nu înțeleg iarăși lozinca înrădăcinată în țara lui Caragiale că o decizie a instanței nu se comentează.
Pe bune? De ce? Atunci de ce mai faci recurs, apel?...În alte state nu se comentează? Dau un exemplu recent - că s-a umplut lumea de tineri liberi - Cazul O. J. Simpson. Comentat la greu...
Alta e ideea, pentru că nu mă pricep la justiție. Modul barbar, inuman în care este comentat așa zisul caz Dan Andronic.
Linșat, fugărit de niște hiene...
Țâșnește bucuria din comentariile, analizele lor, mustește otrava, simți veninul introdus în slove!
În prag de Crăciun au găsit asemenea lui Irod nevoia să-și potolească setea de sânge.
Sunt prieten cu Dan Andronic de 30 de ani. Și recunosc asta cu mândrie!
Nu sentința în sine mă deranjează, ci modul perfid, nedemn prin care încercați să-l scoateți din gazetărie. Modul răutăcios, viclean prin care încercați să-l îndepărtați de condei. Să-l umiliți, să-l băgați în depresie, să-l izolați! Nu veți reuși!
Da, sunt alături de Dan Andronic. Prietenia nu se negociază, nu se condamnă și nici nu poate primi cu suspendare! Să vă fie rușine!
Recomandările noastre
