După o sumedenie de documente, demonstrând vasta operațiune de poliție politică declanșată de Obama împotriva lui Trump, iată altele care dovedesc reaua-credință flagrantă a anchetatorului șef al „Dosarului Rusia”.

Transcrierile convorbirilor telefonice interceptate dintre Michael Flynn, fostul consilier pentru securitate națională al lui Donald Trump, și Serghei Kisliak, ambasadorul Rusiei la Washington contrazic flagrant afirmațiile procurorului special Robert Mueller în ancheta sa penală împotriva lui Flynn, arată o analiză realizată de The Federalist.

Transcrierile convorbirilor declasificate de către Congres pot fi citite integral AICI și AICI.

Transcrierile și rezumatele acestora, date publicității vineri, se referă la convorbirile dintre Flynn și Kisliak sau reprezentanții săi din 22 decembrie 2016, 23 decembrie 2016, 29 decembrie 2016, 31 decembrie 2016, 12 ianuarie 2017 și 19 ianuarie 2017.

Conținutul convorbirii din 22 decembrie 2016 rămâne în continuare total clasificat, în vreme ce restul convorbirilor mai păstrează doar foarte mici porțiuni clasificate.

Flynn a fost acuzat de Mueller în 2017 pentru că a făcut declarații false în fața unor oficiali federali în legătură cu convorbirile sale telefonice pe care le-a avut cu Kisliak pe 22 și 29 decembrie 2016.

Potrivit documentelor din actul de acuzație al lui Mueller, Flynn ar fi pretins în mod fals, în fața agenților FBI, că nu i-a cerut lui Kisliak „să se abțină de la escaladare” (a situației), ca răspuns la expulzarea de către administrația Obama a 35 de diplomați ruși și ar fi pretins în mod fals că nu i-a cerut lui Kisliak să ajute la respingerea unei rezoluții anti-Israel, aflat în dezbatere la ONU în acea perioadă.

Mueller a mai susținut că Flynn a mințit când a declarat că nu își amintește ca ambasadorul să îi fi zis că Rusia „și-ar modera răspunsul față de expulzări”.

Transcrierea convorbirii din 29 decembrie, care a fost citată de Mueller, nu conține vreo cerere a lui Flynn ca Rusia „să se abțină de la escaladare” ca răspuns la expuzările diplomaților.

Potrivti transcrierii, Flynn i-a cerut lui Kisliak ca răspunsul Rusiei să fie „reciproc”, astfel încât Statele Unite – nu Rusia – să nu fie obligate să escaladeze situația peste aceste expulzări.

Transcrierea arată clar că Flynn se aștepta ca Rusia să răspundă la expulzarea de către Obama a 35 de diplomați cu expulzarea unor diplomați americani, iar principala sa grijă era ca Statele Unite să nu fie nevoite să escaladeze și mai mult situația diplomatică.

„Făceți-o (reacția) reciprocă (egală)”, spune Flynn. „Nu mergeți mai departe decât trebuie să o faceți. Pentru că nu vreau ca noi să fim băgați în ceva care trebuie escaladat, gen, știți, dinte pentru dinte.”

„Chiar nu doresc să ajungem într-o situație de genul: noi facem asta, și apoi voi faceți mai mult, și fiecare vrea să arate cine este mai tare, înțelegeți?”, a continuat Flynn

„Avem nevoie de gândire rațională pentru a reuși și, ăă, trebuie să avem foarte clar ce trebuie să facem, deoarece, categoric, avem o amenințare comună în Orientul Mijlociu, în acest moment”, a adăugat Flynn, referindu-se la ISIS.

„De acord”, a răspuns Kisliak.

Mai târziu, în aceeași convorbire, Flynn a folosit din nou cuvântul „escaladare”, referindu-se, nu la un potențial răspuns al Rusiei, ci la ceea ce spera că Statele Unite nu vor fi obligate să facă, răspunzând acțiunilor ruse.

„Dacă trebuie să faceți ceva, faceți pe o bază reciprocă”, a spus Flynn. „Și apoi vom ști că nu mai trebuie să escaladăm situația.”

Ancheta lui Mueller a confundat de asemenea discuțiile despre sancțiunile financiare impuse unor entități și indivizi ruși, prin decret, în 28 decembrie, cu expulzarea diplomaților ruși, care erau două chestiuni diferite și distincte.

Într-adevăr, arată The Federalist, decretul citat de Mueller se referea doar la sancțiunile financiare impuse de Trezoreria americană față de nouă indivizi și instituții de informații ruse, și nu la expulzările separate ale diplomaților ruși, care erau aplicate de către Departamentul de Stat.

Anunțând diverse măsuri ale administrației sale împotriva Rusiei, Obama însuși a făcut observația că sancțiunile și expulzările sunt chestiuni total separate, realizate de instituții diferite și necesitând autorități legale distincte.

„Am emis un decret care conferă autoritate suplimentară pentru a răspunde la anumite activități cibernetice care urmăresc să interfereze sau să submineze procesele sau instituțiile electorale, ale noastre sau ale aliaților noștri”, arăta Obama la vremea respectivă.

„Folosind această autoritate suplimentară, am sancționat nouă entități și indivizi: GRU și FSB, două servicii de informații ruse, patru ofițeri de la GRU și trei companii care au furnizat sprijin material pentru operațiunile cibernetice ale GRU.”

„Departamentul de Stat închide și el două clădiri ruse, în Maryland și New York, folosite de personalul rus pentru scopuri legate de culegerea de informații, și declară persona non grata 35 de lucrători operativi ruși”, mai spunea fostul președinte.

Decretul semnat de Obama, invocat de Mueller, nu are nimic de a face cu expulzarea diplomaților ruși, care a fost subiectul discuțiilor lui Flynn cu Kisliak.

Transcrierile arată că, în timp ce Kisliak a ridicat în treacăt problema sancțiunilor financiare la adresa anumitor oficiali ruși din serviciile secrete, Flynn însuși nu a vorbit nimic dspre sancțiunile financiare împotriva indivizilor și entităților ruse, instituite de admninistrația Obama.

În schimb, Flynn se concentrează pe prevenirea de către Statele Unite a unei situații „dinte pentru dinte”, după expulzarea diplomaților ruși.