Invitatii EVZ
Nu sunt bani de măști, dar sunt bani pentru a cumpăra media? Editorial de Călin Popescu Tăriceanu
Am văzut ordonanța guvernului Orban prin care, sub masca unei campanii de comunicare pe tema COVID-19, se încearcă cel puțin cumpărarea bunăvoinței mass-media, ca să nu folosesc un termen mai dur.
Eu sunt convins că și cei care vor să cumpere și cei care vor să se lase cumpărați știu exact ce se dorește a se tranzacționa: libertatea de exprimare a jurnaliștilor! Ce ironie a sorții, să se întâmple tocmai astăzi când sărbătorim Ziua Mondială a Libertății Presei!
Cum este posibil ca, după câteva luni de când a început nebunia cu pandemia, să îți dai seama că ai nevoie de campanii de informare? Faci informare, dar nu cumperi măști ca să ne întoarcem la muncă!? Faci informare, dar nu cumperi teste să ne putem lămuri care suntem purtători de virus și care nu!? Dai un sac de bani pe o informare tardivă, dar nu bagi apă pe canalele de irigații ca să putem avea ceva grâu în hambare la toamnă!?
Nu am nici un fel de dubiu că și mass-media, ca și multe alte sectoare, trece prin zile și luni dificile. Nimeni nu contestă rolul profund social pe care ei îl au în această criză. Putem fi chiar de acord cu o schemă de ajutor pentru jurnaliștii afectați. Dar să nu fim atât de ipocriți să pretindem că acești 200 de milioane de lei vor ajunge la jurnaliștii în nevoie, pentru că știm cu toții unde vor ajunge.
Haideți să separăm lucrurile. Dacă e nevoie de o campanie de informare, deși cred că este tardivă după ce nu ai făcut-o la timp și ai lăsat să se infecteze jumătate din români, există legi după care ea trebuie făcută. Pe vremea când eram Prim-Ministru, chiar la început de mandat, am dat o Ordonanță de Urgență care reglementează campaniile de informare (vezi aici ordonanța).
Ordonanța vorbește în principal despre transparență în achiziția de publicitate, despre atribuirea de contracte prin licitație publică, despre interdicția de a diviza contractul de publicitate în contracte de valoare mai mică care să permită evitarea procedurilor de transparență. Deci, dacă Guvernul Orban vrea să facă o campanie de publicitate, trebuie să o facă în baza acestei legi, în condiții de transparență și bazată pe cerere și ofertă, și nu prin alocarea din pixul politic!
Aceasta este legea dupa care se pot face campanii de Informare publica în care nici guvernul și nici media să nu aibă sentimentul unei înțelegeri oculte, la limita legii.
Acum, dacă vorbim despre nevoia de a ajuta, pe termen limitat, categorii profesionale afectate de criză - în acest caz jurnaliștii - sunt total în favoarea acestei idei. Este clar că unele sectoare din media sunt afectate grav de criză, cum, de exemplu, altele, cele online, merg mult mai bine. La fel de clar că putem închipui o schemă de ajutor pentru mass media în nevoie, o schemă transparentă care să nu facă din jurnaliști niște privilegiați ai sorții ci niște profesioniști care trec printr-un moment mai greu, alături de mulți alți români.
Pentru cei care au uitat, în anul 2019, 27 de senatori și deputați de la PSD, ALDE și PMP au propus un proiect de lege care prevedea eliminarea impozitului pe venit pentru jurnaliști, ca o recunoaștere a rolului social important pe care îl au și încercând să susțină presa liberă.
Proiectul a fost votat de Parlament și a ajuns pe masa Președintelui Iohannis. Același președinte care astăzi declara război Ungariei l-a întors rapid în Parlament pentru reexaminare. Încurajat de media apropiată Cotroceniului, dl Iohannis ne spunea la acea vreme că această lege este un grav atentat la independența presei, că jurnaliștii nu sunt de vânzare și tot tacâmul propagandistic. Atunci marea parte a jurnaliștilor condamna o așa-zisă capcană în care riscau să cadă și clamau că nu îi interesează pomenile de la PSD.
Câteva opinii de atunci:
1) https://www.paginademedia.ro/2020/02/activewatch-scrisoare-către-președinte
2) https://www.facebook.com/liviu.avram.1806/posts/745909525813749
3) https://www.petreanu.ro/scutire-impozit-jurnaliști-interesează-pomenile-interesează-serviciile/
Iată că astăzi, același președinte împreună cu “Guvernul Meu” fac posibilă cea mai mare acțiune de mituire a media care a existat în istoria presei românești. Și puțini jurnaliști protestează.
Sunt convins că dl Orban și ai lui își freacă lăbuțele de plăcere. E clar că își închipuie că au dat “mat” oponenților politici pentru că știu că puțini își vor permite să atace această tranzacție ilicită din frica de a se pune rău cu presa. Iar calendarul pe care l-au imaginat e aproape perfect: guvernul PNL dă câte 50 de milioane de lei lunar celor din media și din companiile de publicitate începând din mai până în august, iar în septembrie fac alegeri locale! Și în noiembrie și decembrie probabil profită de un nou val de de coronavirus, dau din nou o stare de urgență și țin în casă toate categoriile sociale care nu i-ar vota. Pe modelul bolșevic: nu contează cine votează, contează cine numără! Ceaușescu, nu fi trist! Comunismul nu a murit!
Astăzi este totuși Ziua Mondială a Libertății Presei! Este ziua în care toți putem să ne unim pentru a găsi soluții care să ajute jurnaliștii fără a le omorî independența. Pentru că, chiar dacă, uneori, sunt insistenți și enervanți, jurnaliștii liberi rămân ultima redută de apărare a unei democrațîi. Și România nu își poate permite să-i piardă!
La mulți ani tuturor jurnaliștilor din România! Va doresc să aveți tăria să rămâneți liberi!
Recomandările noastre
