Sport
Omul care a dat-o în bară în cel mai important moment al carierei. Ratarea l-a urmărit 42 de ani
Rob Rensenbrink a fost răpus de o boală necruțătoare, care i-a transformat ultimii ani din viață într-un calvar
O știre laconică a vestit, ieri, dispariția lui Rob Rensenbrink. La 72 de ani, unul dinte cei mai importanți fotbaliști din istorie s-a stins din viață, după ce mulți ani a suferit din cauza unei boli degenerative a mușchilor. Este al doilea jucător dispărut, al generației care reinstaura ordinea în fotbalul mondial, în anii 70. Primul trecut în neființă, legendarul Johan Cruyff, în 2016.
Despre Olanda acelei perioade s-a spus că a fost cea mai mare echipă care nu a câștigat un trofeu.. De două ori au jucat batavii cu ochii la Cupa Mondială, în 1974 și 1978, și în ambele ocazii au pierdut nemeritat. Prima dată, la Munchen, în fața reprezentativei din RFG (1-2), a doua oară, la Buenos Aires, contra Argentinei, 1-3.
A construit fotbalul total
Ne puteți urmări și pe Google News
Fotbalul total pus la punct de Rinus Michels la Ajax Amsterdam a fost adoptat și de naționala „Țării Lalelelor”, iar Johan Cruyff, Rob Rensenbrink, Ruud Krool sau Johan Neeskens au devenit idolii generațiilor din anii 70. Paradoxal, Rob Rensenbrink nu a făcut carieră în țara natală, ci s-a remarcat printre vecini, în Belgia. Aripa stângă a evoluat la FC Bruges (1969 - 1971), apoi la Anderlecht Bruxelles (1971 - 1980).
A trecut pe la Portland Timbers (1980) și și-a încheiat cariera la Toulouse în 1981 - 1982. A îmbrăcat tricoul naționalei de 46 de ori și a marcat de 14 ori. „A fost cea mai mare extremă stânga din istoria clubului, unul din arhitecţii primului succes major european. Dotat cu o tehnică inimitabilă şi un simţ ieşit din comun al golului, Rob i-a cucerit pe fanii din toată lumea”, au postat cei de la Anderlecht pe rețelele de socializare.
Kempes s-a umplut de glorie
Rensenbrink a fost un ghinionist. Cel mai mare, ținând cont de momentul în care a trăit faza cheie a carierei. În finala cu Argentina, din 1978, la scorul de 1-1, mijlocașul a țâșnit pe partea stângă, în careul advers, a împins mingea, care a lovit bara, refuzând să intre în poartă. Era minutul 90 al finalei, scorul egal (1-1), așa că lupta a intrat în prelungiri. Acolo unde gazdele aveau să puncteze de două ori, una dintre reușite aparținându-i lui Mario Kempes.
Istoria a consemnat prima Cupă Mondială câștigată de Argentina și cea de-a doua ratată consecutiv de olandezi. Batavii aveau să mai piardă o finală, în 2010, în fața Spaniei. Dacă ar fi înscris, Rensenbrink ar fi devenit golgheterul acelei ediții a Campionatului Mondial. În cele din urmă, a rămas la 5 reușite și a fost depășit de Kemepes - 6.
Aproape și de „Balonul de Aur”
„Mă gândesc câteodată că mai bine ratam total acea execuție. Așa oamenii nu și-ar mai fi pus întrebări. Am fost atât de aproape să înscriu și să câștigăm Cupa Mondială, încât asta nu e ușor de uitat. O bară și câțiva centimetri...”, spunea olandezul. Rensenbrink, unul dintre marii dribleuri ai fotbalului, a fost la un pas de-a câștiga „Balonul de Aur”, Însă, în 1976, s-a clasat pe locul al 2-lea, în urma lui Franz Beckenbauer. Doi ani mai târziu a fost depășit de Kevin Keegan și Hans Krankl. „A fost la fel de bun ca Johan Cruyff, dar complet diferit”, spunea antrenorul Raymond Goethals despre Rob. „A avut aceeași valoare ca și Cruyff, doar în mintea sa n-a fost de nivelul lui Johan”, îl complimenta Jan Mulder, fost fotbalist.
Recomandările noastre
