La primul tur al alegerilor prezidențiale au votat puțin peste 47 la sută dintre români, adică 8,6 milioane. Raportat la cifrele oficiale, care arată că numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente este de 18.217.411 cetățeni, rezultă că nici jumătate dintre români nu sunt interesați de participare

Sociologii susțin altceva. Prezența este neașteptat de bună deoarece numărul românilor cu drept de vot nu depășește 12 milioane, spune Bruno Ștefan.

Interesul românilor pentru alegeri este mare, însă politicienii nu pot transforma intenția în vot. Președintele Biroului de Cercetări Sociale, Bruno Ștefan, a explicat, pentru Evenimentul zilei, anomaliile generate de faptul că de atâția ani se lucrează cu cifre false. „Eu cred că nu suntem mai mult de 12 milioane de români în țară. Înainte de primul tur, sondajul făcut de BCS arăta o prezență la vot foarte mare, adică de mult peste 50 la sută. A ieșit mai mic procentul deoarece era raportat la 18 milioane de oameni. Neputința autorităților de a număra, de a face un recensământ exact al românilor duce la această anomalie la vot: procent mic, prezență mare”, spune sociologul.

Nu este doar neputință, ci și interes. Există teorii potrivit cărora de raportările făcute la Uniunea Europeană se leagă multe beneficii acordate, în funcție de numărul de locuitori. Însă, după audierea în Senat a directorului Institutului Național de Statistică Tudorel Andrei, a reieșit că nimeni nu știe câți români trăiesc pe acest pământ, cu atât mai puțin câți au drept de vot. Prin urmare este posibil ca ideea că românii nu sunt interesați de vot să fie greșită. Este adevărat că față de anul 1990, când au participat la vot peste 14 milioane de români, a scăzut numărul votanților, însă și numărul populației a scăzut.

Vot rațional, nu emoțional

Sociologul Bruno Ștefan spune că dezbaterile pe care le-au făcut cei doi candidați, Iohannis și Dăncilă, nu le aduc voturi niciunuia. „Nu au spus nimic memorabil, ceva care să dinamizeze populația.Nu au isterizat publicul. Iohannis le-a cerut oamenilor să-l aplaude, Dăncilă s-a remarcat cu aria cercului, astea nu sunt teme de campanie. PR-ul politic este precum cel comercial. La pantofi publicitarii se străduiesc să spună că au ceva special, că se fac reduceri, că sunt comozi. Acum nu a fost nimic care să-i scoată pe oameni din casă. Va fi un vot rațional, nu unul emoțional, nu va exista empatie cu candidatul.

Cred că Iohannis va lua cam 66 la sută”, a explicat Bruno Ștefan. Sociologul mai spune că electoratul alege acum direcția, Est sau Vest, și se urcă în trenul care-i convine, fără să dea importanță cum este mecanicul. „Acesta poate să fie beat, poate să facă să deraieze trenul, poate să încetinească, dar oamenii sunt mulțumiți că au luat-o în direcția pe care o consideră ei bună”, spune sociologul.

Potrivit unor surse politice, PSD spune că dacă Dăncilă obține 35 la sută, acesta va fi vârful vârfurilor.

Pe de altă parte, nici echipa lui Iohannis nu are niciun fel de zvâc. Dan Motreanu, șeful lui de campanie, este la fel de calculat, de rezervat și de lipsit de spirit de risc și aventură precum Iohannis.

Descreșterea interesului în cifre

Potrivit datelor statistice, prezența la vot la alegerile prezidențiale a scăzut în mod constant, începând cu 1990 și până în prezent. De la 86,19%, procentul înregistrat în 1990, la primele alegeri de după căderea comunismului, în treizeci de ani s-a ajuns la 47,66%, în primul tur al alegerilor din acest an.

În anul 1990, primele alegeri prezidențiale s-au desfășurat într-un singur tur, între Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚCD). Prezența la alegeri a fost de 86,19% - 14.826.616 de participanți - din care Iliescu a obținut 85,07% - 12,232,498 de voturi. Următoarele alegeri, din 1992, prezența a fost de 76,29% în primul tur și 73,23% în cel de-al doilea. Câștigător a fost declarat același Ion Iliescu care l-a surclasat pe Emil Constantinescu cu 61,43% la 38,57%.

Prezidențialele din 1996 au adus și prima victorie a unui candidat al Opoziției, Emil Contantinescu, care l-a bătut pe Ion Iliescu cu 54,41% la 45,59%. Prezența la vot s-a menținut, relativ, la nivelul celei de la precedentul sufragiu: 76,01% în primul tur și 75,9% în cel de-al doilea.

În 2000, a fost pentru ultima oară când românii au ales un președinte de stânga, pe Ion Iliescu (66,83%), care s-a confruntat, în runda decisivă, cu liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor (33,17%). Prezența la vot, în cele două tururi de scrutin a fost de 65,31% (turul I) și 57,50% (turul II)

Începând cu 2004, anul în care Traian Băsescu s-a impus spectaculos în fața lui Adrian Năstase, care se și vedea câștigător detașat, PSD n-a mai reușit nici o victorie la vreun scrutin prezidențial. Prezența la vot a scăzut aproape la jumătate, 55,2% în turul I și 58,5% în cel de-al doilea. Băsescu, candidatul Alianței DA (PNL-PD) a luat 51,23%, iar Adrian Năstase 48,77% din voturile exprimate.

După primul mandat al lui Traian Băsescu, părea că PSD va câștiga alegerile din 2009, avându-l candidat Mircea Geoană. Lupta a fost extrem de strânsă, cei doi candidați fiind despărțiți de mai puțin de un procent: Traian Băsescu 50,34%, iar Mircea Geoană 49,66%. Procentul celor care au votat a fost de 54,37%  la primul tur de scrutin și de 58,02% la al doilea tur.

La penultimele alegeri, cele din 2014, în finală s-au confruntat Klaus Iohannis și Victor Ponta. Câștigător a fost declarat Klaus Iohannis care a obținut 54,43%, în vreme ce Victor Ponta a fost votat de 45,56%. Președintele a fost decis de românii din străinătate care n-au reușit să voteze din cauza proastei organizări a alegerilor. Prezența la vot în 2014 a fost de 53.17% în primul tur și 64.10% în cel de-al doilea.

Electoratul PSD a apreciat maratonul Vioricăi Dăncilă

Sociologul Marius Pieleanu susține că Viorica Dăncilă a câștigat voturi  substanțiale din partea electoratului traditional al PSD, după conferința de peste două ore pe care a susținut-o marți seara.

Potrivit acestuia, Dăncilă a reușit să convingă mai mult de 90% dintre votanții PSD să o voteze la alegerile de duminică, în condițiile în care, până la momentul respectiv, procentul celor care ar fi votat-o era de 70%. „Știm deja, pe măsurătorile făcute dimineață, până la ora 6, că mai mult de 90% dintre cei care se declară că sunt votanți tradiționali PSD vor da votul doamnei Dăncilă în turul 2“, spune Pieleanu.

Marius Pieleanu a mai afirmat că la Viorica Dăncilă ar merge peste 75% din voturile primite de Mircea Diaconu, peste 90% din voturile Ramonei Bruynseels și peste 95% din voturile lui Alexandru Cumpănașu.