Pana in 2050, efectele incalzirii globale- seceta, criza apei, desertificarea, inundatiile- vor sili un miliard de persoane sa ia calea pribegiei.

Cel putin un miliard de oameni vor fi nevoiti sa migreze, pana in anul 2050, din cauza incalzirii globale care va exacerba conflictele si catastrofele naturale actuale, provocand unele noi, avertizeaza organizatia umanitara britanica Christian Aid (CA).

Intr-un raport dat publicitatii luni, intitulat „Mareea umana: veritabila criza migratorie”, CA subliniaza ca „numarul persoanelor care si-au parasit caminele din cauza conflictelor, a catastrofelor naturale si a marilor proiecte de dezvoltare (mine, baraje etc.) este deja uluitor de ridicat - 163 de milioane, potrivit estimarilor ONU”.

„In ritmul actual, inca un miliard de persoane vor fi silite sa-si paraseasca locuintele, de acum pana in 2050”, mai sustine raportul. Numarul dezastrelor cauzate de fenomene meteorologice, precum uragane, inundatii si secete, s-a dublat in cursul ultimului deceniu.

Proportia de teren care este afectat de seceta la nivel global a crescut substantial fata de anul 1980, dupa cum arata recentul raport al Grupului interguvernamental de experti pentru studierea schimbarii climei (IPCC). Sute de milioane de oameni se vor vedea nevoiti sa plece din localitatile de origine in momentul in care resursele vitale - hrana si apa - vor scadea sub un prag critic.

Seceta si urbanizarea vor genera crize sociale

Pe fondul cresterii nivelului oceanelor, Bangladesh-ul, spre exemplu, se confrunta cu pierderea permanenta a unor mari suprafete litorale, afectand 35 de milioane de oameni - aproximativ un sfert din populatia tarii.

Seceta va constitui o mare problema in Asia si America Latina, o crestere cu 2 grade Celsius putand afecta intre 200 de milioane si 1 miliard de oameni in Asia si 80 pana la 180 de milioane in America Latina.

Raspandirea intinderii si severitatii secetelor va duce la aparitia unor crize de apa extreme pe aproape o treime din glob. Schimbarile graduale in climatele locale si regionale vor submina abilitatea oamenilor de a-si castiga existenta, in special pe cei un miliard de indivizi care traiesc din „mica agricultura”.

Noile valuri de migratie dinspre mediul rural vor exercita presiuni extreme asupra infrastructurilor urbane, deja suprasolicitate. Situatia astfel creata va determina la randu-i crize umanitare si de securitate.

Concluziile multor experti in domeniu privind efectele incalzirii globale asupra securitatii mondiale sunt tulburatoare, scenariile cele mai pesimiste vorbind de „colapsul social” si generalizarea conflictelor violente, cu consecinte umane dramatice.

Documentul sugereaza „alocarea de fonduri suplimentare, care sa-i ajute pe oameni sa-si adapteze stilul de viata la o clima din ce in ce mai aspra”.

CUM SE ADUNA MILIARDUL

Dezvoltarea, inamicul nr. 1

> 50 de milioane vor fi alungati de conflicte si abuzuri extreme ale drepturilor omului

> 50 de milioane vor fi goniti de dezastre naturale

> 645 de milioane vor fi siliti sa plece din cauza proiectelor de dezvoltare

> 250 de milioane vor pleca permanent din cauza secetei, foametei, uraganelor si inundatiilor

> 5 milioane vor pleca din tarile lor si vor fi acceptati ca refugiati

PERICOL IMEDIAT

Africa, in „ochiul furtunii” Mali este una dintre tarile cele mai expuse pericolelor incalzirii globale, fiind situata intr-o zona desertica subsahariana. Aici este deja imposibila cultivarea pamantului, ocupatia multiseculara a fermierilor locali. Cauza: precipitatiile ocazionale si substantial reduse ca volum, in combinatie cu evaporarea rezervelor de apa din panza freatica. Tot mai multi oameni din aceasta tara incearca sa se stabileasca in Europa doar pentru a supravietui.