Student la Jurnalism, Marcel a venit din Castellon la Bucuresti ca sa vada cum sunt romanii de fapt.

S-a convins ca nu toti sunt superficiali.

Marcel. Marcel Gascon de Castellon. A venit la studii in Romania ca sa inteleaga mai bine tara celor care i-au ocupat orasul in proportie de 30a si sa vada daca toti romanii sunt saraci, manelisti si vorbesc vulgar, asa cum vede la el acasa, in Castellon.

Student Erasmus cu cinci luni vechime, Marcel a dat Jurnalismul de la Universitatea Complutense din Madrid pe noua luni de studiu la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti.

Nu i-a fost greu sa ia bursa: putini au fost cei care s-au inghesuit sa invete carte in Romania. Va sta la Bucuresti pana pe 1 iunie, dar s-ar putea sa mai revina pentru studii de specializare.

Studentului de 22 de ani ii plac moldovencele, pentru ca acasa, in Castellon, a avut o prietena din Tecuci. Ii place, de asemenea, berea noastra pentru ca e mai ieftina decat in Spania si e innebunit dupa ardei umpluti.

160 de euro ca sa invete limba romana

Dupa un prim semestru si mult timp liber in Romania, Marcel s-a convins ca nu toti romanii sunt "banditi", cum se zice in Spania. "Stiu sa asculte si muzica buna, nu numai manele, au locuri de distractie moderne, ca la Madrid sau Barcelona, si foarte multi dintre ei conduc masini de lux", spune baiatul, intr-o romana aproape perfecta.

Limba a invatat-o acasa, in particular, cu o profesoara romanca. "10 euro pe ora, doua ore pe saptamana, timp de o luna. Am vrut sa vorbesc cu romanii in limba lor, nu in engleza, asa mi s-a parut corect", spune Marcel.

Postas de vara

Ca sa vina la Bucuresti cu Erasmus, a dat un test in engleza. "A fost foarte usor sa castig pentru ca nimeni nu a vrut Romania". Dupa ce a aflat ca va pleca, prin intermediul unui prieten de familie roman si-a facut rost si de cazare - o garsoniera decenta pe Magheru.

Si pentru ca stia ca nu-i vor ajunge cei aproximativ 1.400 de euro, cat i-a dat guvernul spaniol pentru noua luni, a muncit trei veri la rand, ca postas in Castellon. A castigat cate 1.000 de euro pe care i-a dat parintilor, ca sa aiba cu ce sa-l tina la Bucuresti.

Ii place la facultate, ii plac profesorii si colegii. "La voi se vorbeste mult. Eu nu am vorbit in trei ani in Spania cat vad ca vorbiti voi intr-un an. Acasa, pot sa nu ma duc cu zilele la facultate, sa nu particip la seminarii si tot imi iau licenta. Aici, nu cred ca e posibil. Cel putin nu la Jurnalism", spune studentul.

Duminica mananca romaneste

Timp liber are berechet de cand e in Romania. Si-l petrece cu prietenii - spanioli sau romani - la bere. Iar cand se plictiseste de batut Bucurestiul la picior, se urca in tren si pleaca la munte, la niste amici din Sinaia.

Duminica da o fuga la Snagov, la o prietena de familie romanca, daca are chef sa manance romaneste. Aici a avut onoarea sa se infrupte cu ardei umpluti si sarmale cu smantana, "carne de porc cu multa grasime" si fasole cu ciolan. Tot la Snagov a mancat prima data si mici, "dupa care se dau in vant romanii din Castellon".

Despre Vadim, in "El Pais"

Probleme in Capitala nu a avut pana acum. "Nu pot sa vin la voi in tara si sa zic ca nu-mi convine aia, aia. Ca student, eu nu am probleme cu traficul, de exemplu, pentru ca nu ma grabesc niciodata. Am ramas surprins sa vad ca aveti metrou si inca unul mult mai curat si mai sigur ca la Madrid", rade amatorul de pizza.

Ce ar schimba in tara noastra? Salariile. "Daca as fi roman, as avea familie si copii, nu as sta in Romania pentru 200 de euro pe luna. As pleca probabil in alta tara", spune studentul cu ochi albastri.

Accepta insa ca sunt "multe de facut si e greu sa le faci pe toate odata".

Cat priveste gazetaria, deocamdata si-o exerseaza la "Levante" - cotidian local din Castellon, la nationalul "El Pais" si pe kiliedro.com - revista de cultura contemporana.

"La "Levante" am scris despre Ziua Nationala, despre integrare si un reportaj din Targoviste, orasul natal al celor mai multi romani din Castellon", explica studentul. Iar pentru "El Pais" - despre condamnarea comunismului si show-ul lui Vadim Tudor. Nu castiga prea multi bani din asta, dar o face mai mult de dragul CV-ului.

Romanii au schimbat Castellonul

"Ca se zice in Spania de romani ca sunt hoti, fac prostitutie si nu sunt intotdeauna politicosi, e adevarat". Dar la fel de adevarat e ca romanii au schimbat Castellonul. "Zona era nedefinita, fara personalitate, pana sa veniti voi. Astazi, romanii sunt lucrul cel mai reprezentativ pentru Castellon", puncteaza Marcel.

Romanii au adus la Castellon energia, pofta de viata. "Noi suntem mai comozi, mai linistiti, voi nu. Daca te plimbi noaptea prin oras, dupa ora 10.00, vezi numai romani. Spaniolii sunt acasa, in pat, la televizor, romanii sunt in baruri", rade tanarul.

OPINIE DE SPANIOL

Lenta trezire romaneasca

Cand am ajuns in Romania, in luna octombrie, citisem deja destule despre tara aceasta sau cel putin mai mult decat majoritatea spaniolilor. Auzisem de Mihail Sebastian ("Accidentul si Jurnalul"), de Mircea Eliade, de cativa jurnalisti romani si aflasem de perioada comunista din cartea "Orizonturi Rosii" - scrisa de fostul general al lui Ceausescu, Ion Mihai Pacepa, dar si din marturisirea ziaristului spaniol specialist in Europa de Est, Hermann Tertsch.

Despre Romania prezenta, cunostintele mele se limitau la cativa romani din zona mea natala, unde cea mai mare parte a acestora provin din mediul rural, cu origini sociale si economice joase.

Inainte sa plec de acasa, stiam cu certitudine ca in Bucuresti nu voi gasi orasul burghez, cult si splendid din timpul "tinerei generatii", dar nici nu ma asteptam la Baraganul ceausist. Odata ajuns aici, am descoperit un oras cu multe discrepante sociale, dinamic, viu si modern, avangarda in lenta trezire romaneasca din lungul cosmar national-comunist.

Totul trebuie refacut, in propria capitala, dar mai ales in tara - la sat, saracia si intarzierea sunt mai pronuntate decat la Bucuresti. Plimbandu-ma prin tara am aflat motivele pentru care romanii vin atat de masiv in Spania - mai ales din lipsa locurilor de munca bine platite. Am cunoscut oameni simpli, calzi si ingrijorati de soarta lor. Dar am privit si ochi plini de speranta.

De Ziua Nationala, am simtit in Capitala atmosfera care trebuie sa reprezinte noua Romanie: lume de toate varstele si conditiile sociale plimbandu-se cu steaguri romanesti si europene prin centrul Bucurestiului, cu orgoliu intelept, afirmat fara isteria nationalista complexata din vechile timpuri, cand a avea identitate, personalitate, era deseori un motiv de umilire si dispret.

Intrarea Romaniei in UE este un pas spre democratie si prosperitate. Drumul nu va fi usor, sunt multe vicii ale trecutului care trebuie eliminate.

Dar cred sincer ca, incet-incet, cu sfortarea si speranta cu care s-a obtinut intrarea in Uniune, Romania va putea oferi fiilor sai un viitor mai bun, demn de aceasta tara".