Premierul belgian desemnat, flamandul Yves Leterme, a renunţat la misiunea de formare a unui guvern naţional, după ce planul său de reformă a instituţiilor a fost respins de politicienii francofoni.
Regele Albert al II-lea a anunţat, sâmbătă, că a acceptat retragerea lui Leterme, dar nu a precizat care vor fi următorii paşi pentru rezolvarea crizei. La 174 de zile de la alegeri, în ciuda numeroaselor runde de negocieri, Belgia nu are încă un guvern, iar insuccesul partidelor alimentează zvonurile privind o posibilă scindare a statului federal.
Mărul discordiei este proiectul de reformă a statului, care acordă o autonomie sporită regiunilor belgiene, plan susţinut de partidele flamande, dar criticat de valonii francofoni. Un termen-limită fixat de Leterme pentru aprobarea proiectului de reformă a expirat sâmbătă, fără rezultate pozitive. Un purtător de cuvânt al grupării lui Leterme a anunţat că partidele flamande şi liberalii francofoni şi-au exprimat acordul, dar că opoziţia a venit din partea creştindemocraţilor valoni. Ce urmează? Nici politicienii moderaţi, nici comentatorii din presa europeană nu ştiu deocamdată care va fi următorul pas în eforturile de construire a guvernului. Singura soluţie clară a venit de la extrema dreaptă, partidul flamand Vlaams Belang, care a precizat că acum „trebuie pregătită scindarea“ ţării. Partidul separatist, care controlează 17 dintre cele 150 de mandate ale Camerei Reprezentanţilor, a fost ţinut însă în afara discuţiilor pentru o coaliţie de guvernare.
Imediat după anunţul privind eşecul tratativelor, Yves Leterme a precizat că rămâne dispus să depună eforturi pentru formarea guvernului, dar că reformele cuprinse în proiectul său sunt absolut necesare. Flamanzii, majoritari în Belgia şi mai bogaţi decât francofonii, revendică o autonomie mult mai largă pentru a-şi gestiona problemele. Francofonii, ataşaţi unităţii regatului, se tem însă că o asemenea evoluţie ar putea duce la o destrămare a statului federal belgian.
Recomandările noastre
