Roberto Ciaprazi, implicat în anul 1991 într-un caz de răpire a unui băiat dintr-o familie bogată din New York, încercă, de 10 ani, să obţină extrădarea în România. La cei 41 de ani, românul îşi ispăşeşte pedeapsa la celebra închisoare americană de maximă securitate, Sing Sing, la 50 km depărtare de New York. Conform Mediafax, Roberto Ciaprazi doreşte să fie extrădat "din dorinţa de a fi mai aproape de casă şi în speranţa unei posibilităţi de rejudecare a cazului şi revizuire a pedepsei". În primele zile ale lunii februarie, 1991, românii Roberto Ciaprazi şi Vasilică Parteni, în vârstă de 23, respectiv 22 de ani, au răpit un băiat de 14 ani.
William Chichester McClean IV, locuia cu părinţii, Ferrel şi William Chichester McClean III, ambii bancheri în Manhattan, într-o casă în stil colonial din Long Island.
Conform declaraţiilor poliţiştilor de la acea vreme, oferite ziarului "New York Times", răpitorii au intrat în casă pe uşa de la bucătărie, rămasă deschisă, şi l-au luat pe băiat în jurul orei opt seara.
Aceştia au avut un revolver şi purtau măşti de ski pentru a nu fi recunoscuţi. Unul dintre ei a comunicat cu părinţii şi le-a spus să nu anunţe poliţia sau ziarele, urmând să revină cu un telefon pentru a le solicita răscumpărarea. Băiatul a fost legat la ochi şi urcat într-o maşină, un Jeep de culoare albă abandonat ulterior la câteva sute de metri de la locul răpirii.
Părinţii lui Chi, după cum era alintat copilul, au anunţat poliţia şi FBI la 18 ore de la eveniment. Cei doi răpitori solicitaseră deja printr-un apel telefonic suma de 200.000 de dolari. La o zi de la răpirea lui Chi, Vasilică Parteni a revenit la reşedinţa familiei McCann, purtând pe faţă aceeaşi masă de ski, pentru a nu fi identificat.
Românul i-a ameninţat pe părinţi şi poliţişti că dacă va fi arestat sau i se va da masca jos băiatul va fi omorât. În opinia detectivului Robert Ryder, care a participat la rezolvarea cazului, prezent la domiciliul familiei McCann în acea zi, "răpitorul părea rece şi calculat, fără a fi deloc intimidat. Avea toţi aşii în mânecă şi era conştient de asta". Răpitorul a plecat, cu banii puşi într-o geantă sport, în acelaşi jeep alb, abandonat în seara răpirii.
Românii, văzuţi de FBI ca răpitori amatori
Roberto Ciaprazi şi Vasilică Parteni, ambii caracterizaţi de agenţii FBI care au participat şi ei la rezolvarea cazului drept "amatori", au fost prinşi în numai 55 de ore de la răpire.
Odată plecat de la reşedinţa familiei McCann, Vasilică Parteni a fost urmărit de poliţişti timp de patru ore. În acest interval a mers cu maşina, cu metroul, cu un taxi şi pe jos, încercând să scape de agenţii care erau pe urma sa.
Un număr impresionant de forţe au fost alocate acestui caz, inclusiv un elicopter care a urmărit din aer traseul răpitorului şi a oferit indicaţii agenţilor aflaţi în urmărirea suspectului.
La un moment dat, Vasilică Parteni a sunat din nou la părinţii băiatului, oferindu-le o înţelegere. Revenind la adresa familiei McCann, românul a fost arestat.
Asupra sa avea portofelul în care era scrisă şi adresa personală: Bulevardul Fairview, Nr. 617, Ridgewood. La scurt timp de la reţinerea sa poliţia a descins la reşedinţa acestuia, unde l-au găsit atât pe băiat, cât şi pe cel de-al doilea răpitor, Roberto Ciaprazi. Odată arestaţi, românii au declarat că sunt mecanici şi neavând bani pentru a lua avionul înapoi în România au decis să recurgă la acest gest.
Condamnat la închisoare pe viaţă, românul se declară nevinovat Roberto Ciaprazi, considerat complice, nu şi-a recunoscut vina şi a încercat în primă instanţă să demonstreze faptul că este incompetent şi că nu a fost în deplinătatea facultăţilor mintale în momentul răpirii, cu scopul de a evita condamnarea.
Joy M. Watson, fostul procuror al acelui caz relata în 2002 pentru revista "Networking" faptul că cel mai memorabil caz din cariera sa a fost cel al lui românului Ciaprazi. "Imigrantul român care a răpit acel copil a primit o pedeapsă cu închisoare pe viaţă, cu posibilitatea de a face cerere de eliberare condiţionată abia după 25 de ani, adică în 2016. Pe parcursul procesului a făcut eforturi mari pentru a fi declarat nebun şi a scăpa astfel de o condamnare. Exact în mijlocul pledoariei mele de deschidere s-a dezbrăcat de haine gol, în faţa oamenilor din sală. Întrucât în sala de judecată se aflau şi camere TV, gestul său a rămas înregistrat pe casetă", a mai declarat procurorul Watson.
Cel de-al doilea român Vasilică Parteni, cel mai expus în această răpire, considerat şi autorul principal, a pledat vinovat şi a fost condamnat la închisoare pe viaţă, dar cu posibilitatea de a fi eliberat condiţioant după 15 ani.
Conform Mediafax, în 2007, după ce s-a împlinit perioada de executare obligatorie a pedepsei, acesta a făcut cerere pentru eliberare condiţionată, care însă a fost respinsă. Legislaţia americană prevede ca astfel de apeluri să aiba loc doar o dată la doi ani, în cazul în care sunt respinse, prin urmare, Parteni va trebui să aştepte până în 2009 pentru a încerca din nou.
Pentru a avea o activitate pe perioada detenţiei, Roberto Ciaprazi a început să practice sport, iar în acest moment este lider al competiţiilor de haltere pe închisori, după cum relatează Mediafax.
De asemenea, este asistent juridic pentru alţi deţinuţi, pe care îi consiliază în întocmirea diferitelor dosare înaintate instanţelor de judecată. Cererea lui Ciaprizi de a fi extrădat în România face apel la prevederile Convenţiei de la Strasbourg, care reglementează în acest sens un acord de Transfer internaţional al deţinuţilor.
Având în vedere faptul că atât România, cât şi SUA au semnat această convenţie, procedura ar trebuie să fie relativ simpla: deţinutul face o cerere pentru un transfer în ţara natală, în cadrul căreia urmează să-şi continue pedeapsa. Marele avantaj al acordării acestui transfer este că pedeapsa poate fi rejudecată şi revizuită, iar decizia finală ale instanţelor de judecată ale tării natale nu poate fi mai aspră decât cea iniţială.
Departamentul de Justiţie american este cel care analizează aceste cereri şi valideaz transferul, însă conform Mediafax, "în ultimii 12 ani, doar 32 de deţinuţi din peste şase mii de străini, care reprezintă aproximativ 10% din totalul deţinuţilor aflaţi în închisorile statului New York, au fost aprobaţi pentru transferul pedepsei în ţara de origine".
Între timp, mama lui Roberto Ciaprazi s-a mutat şi ea la New York, pentru a fi mai aproape de fiul său. În acest moment este profesoară de limba franceză într-un liceu din Brooklyn. Consulatul României la New York este la curent cu cazul românului, însă nu poate interveni juridic. În ceea ce priveşte partea română, aceasta a şi-a dat deja acordul pentru realizarea acestui transfer.
(13:00)