Cu cinci zile înainte de Summitul NATO, preşedintele SUA, George W. Bush, li se adresează românilor prin intermediul EVZ. Preşedintele George W. Bush a îndemnat Bucureştiul să negocieze problema vizelor necesare cetăţenilor români pentru intrarea în SUA, în mod bilateral, cu Washingtonul, ca alternativă la negocierile prin intermediul Uniunii Europene.

Declaraţia a fost făcută pentru „Evenimentul zilei“, care s-a aflat miercuri la Casa Albă, alături de alte trei ziare din Marea Britanie, Ucraina şi Croaţia, la o discuţie cu preşedintele american. Patru ziare din patru ţări au fost invitate miercuri la Casa Albă înainte de Summitul NATO ce va avea loc la Bucureşti, la începutul lunii aprilie. În Salonul Roosevelt din aripa vestică a Casei Albe, preşedintele George W. Bush le-a transmis cititorilor români prin „Evenimentul zilei“, ucraineni prin săptămânalul „Glavred“, croaţi prin cotidianul „Branca Slavica“ şi britanicilor prin „Times“ intenţiile SUA pentru una dintre cele mai importante reuniuni din istoria NATO.

Bush este convins că summitul de la Bucureşti va fi un succes, în ciuda tuturor neînţelegerilor din Alianţă pe dosarele litigioase: Afganistan, extinderea în Balcani şi întărirea cooperării cu Ucraina şi Georgia în vederea admiterii lor în NATO. Ultimul Summit NATO pentru Bush

Subiectul NATO este însă înghiţit aici, la Washington, de campania electorală din Statele Unite. De la şoferul de taxi din Libia sau Ghana până la cei mai importanţi comentatori TV, toată lumea vorbeşte doar despre alegeri. Iar numele lui Barack Obama este intonat ca o litanie. Dintr-un simplu cuvânt, „schimbarea“ s-a transformat într-o mişcare de masă. Americani obişnuiţi cred că schimbarea magică va pune capăt războiului din Irak şi va renaşte economia americană.

Casa Albă pare ferită de tot acest freamăt. În ultimele luni ale mandatului prezidenţial, George W. Bush pare preocupat mai mult de moştenirea pe care o va lăsa lumii.

Pentru preşedintele SUA, summitul de la Bucureşti trebuie să fie un succes nu numai pentru că e ultimul din cariera sa de şef al administraţiei americane. La Bucureşti se poate decide viitoarea politică de securitate a NATO, poate chiar dăinuirea Alianţei Nord-Atlantice. Dacă şi numai dacă aliaţii vor consimţi la sporirea numărului de soldaţi în sudul Afganistanului, extinderea NATO cu Albania, Macedonia şi Croaţia şi primirea Ucrainei şi Georgiei în faza preliminară admiterii (Planul de Acţiune pentru Aderare). După un succes la Bucureşti, George W. Bush se poate mândri că a adus în Alianţă zece state fost comuniste şi că a oferit o viză pentru alte două din proximitatea Rusiei. Un preşedinte optimist

Comentatorii americani avertizează asupra unei crize existenţiale a NATO. În micul Salon Roosevelt, dominat de portretul preşedintelui Theodore Roosevelt călare, George W. Bush a vorbit însă despre asigurarea că NATO va rămâne o organizaţie relevantă.

Într-o atmosferă detensionată, pigmentată de zâmbetele sau chiar de râsetele celor prezenţi, George W. Bush s-a arătat chiar optimist cu privire la viitorul alianţei. A avut chiar timp pentru a-şi aduce aminte de vizita făcută în România, în anul 2002, în timpul mandatului preşedintelui Ion Iliescu. Şeful administraţiei americane le-a povestit tuturor celor prezenţi, jurnalişti, consilieri, corespondenţi de presă, momentul curcubeului de deasupra pieţei în care Ceauşescu şi-a ţinut ultimul discurs. Nu şi-a amintit însă de recomandarea făcută României de a fi „un pod către noua Rusie“.

EVZ ADUCE ŞTIREA

Întâlnire cu Putin la Soci

George W. Bush va merge la Soci pentru o ultimă întâlnire, la nivel prezidenţial, cu Vladimir Putin, iar această informaţie a fost furnizată în premieră în răspunsul oferit de liderul de la Casa Albă la întrebarea adresată de EVZ. „Preşedintele Putin m-a invitat la Soci pentru a discuta despre acordul strategic, iar scutul antirachetă este o componentă esenţială“, a precizat Bush. Informaţia a fost preluată imediat de agenţiile de presă, de televiziunile şi de publicaţiile din întreaga lume. ÎNCREDERE „Summitul de la Bucureşti va fi un succes“ George Bush: Aştept cu nerăbdare să merg în Ucraina, în România din nou şi în Croaţia. Este o călătorie foarte importantă. Importantă pentru relaţiile noastre bilaterale, importantă pentru NATO. Cred că va fi un summit de succes. Iar definiţia succesului presupune că trebuie să avem grijă ca NATO să rămână o organizaţie relevantă şi să colaborăm pentru a aborda ameninţările, dar şi oportunităţile secolului XXI. Şi nu există o oportunitate mai bună pentru a aborda ameninţările secolului XXI decât Afganistanul. Prin urmare, o parte a misiunii, a misiunii noastre comune pentru reuniunea NATO din România, este să încurajăm partenerii să-şi asume obligaţii în mod serios. Iar Statele Unite vor arăta în mod clar că ne luăm în serios obligaţiile. Ne-am angajat să trimitem 3.200 de puşcaşi marini, pentru a da un exemplu şi pentru a-i încuraja pe ceilalţi să participe.

În al doilea rând, pe agenda summitului va figura şi extinderea NATO. Şi susţin cu putere luarea unei decizii corecte la Bucureşti în privinţa Croaţiei, a Albaniei şi a Macedoniei.

În al treilea rând, vom discuta despre aspiraţiile Ucrainei şi Georgiei. Am declarat în mod public opiniile mele potrivit cărora NATO, dar şi Ucraina şi Georgia, vor avea beneficii în momentul în care vor adera, dacă vor adera. Ştiu că unul dintre semnalele pe care trebuie să le trimitem este acela că există o cale liberă pentru Ucraina şi Georgia. Decizia va fi luată, bineînţeles, la Bucureşti. Dar am analizat situaţia şi cred că este în interesul nostru să ne asigurăm că au cale liberă. Este în interesul NATO, cel colectiv, şi cel individual, al fiecărei ţări.

În cele din urmă, vom discuta despre apărarea antirachetă, despre terorismul cibernetic şi despre activităţile antiteroriste, cum să colaborăm pentru a fi cât mai eficace în lumea în care trăim. Alyona Getmanchuk, „Glavred“: Domnule preşedinte, va fi Ucraina invitată să participe la Planul de Acţiune pentru Aderare la Summitul NATO? Şi de cât timp va fi nevoie să intre în NATO, în condiţiile în care va primi o invitaţie în acest sens? În primul rând, decizia va fi luată de membrii NATO la Bucureşti. Atunci când voi ajunge în Ucraina, voi spune ceea ce cred, şi anume că Ucraina va beneficia nu numai de pe urma procesului de aderare, dar şi de pe urma aderării. Dar această decizie nu va fi luată până când nu vom ajunge în România. În al doilea rând, depinde de fiecare ţară cât vor dura reformele necesare pentru primirea statutului de membru. Primul pas este totuşi să ne asigurăm că este o cale liberă înainte, astfel ca oamenii să înţeleagă - şi cred că este în interesul nostru comun să oferim cale liberă. Dar este foarte important pentru oamenii din Ucraina să înţeleagă faptul că decizia nu va fi luată decât după ce voi părăsi Ucraina şi voi ajunge în România. „Strategia noastră este să colaborăm cu actorii importanţi şi să promovăm un guvern eficient şi transparent în Moldova“ Ioana Lupea, „Evenimentul zilei“: Domnule preşedinte, Washingtonul este implicat în rezolvarea problemei legate de regiunea separatistă moldoveană Transnistria. Ce pot face SUA pentru a ajuta Moldova să devină un stat independent şi democratic, şi nu un stat eşuat, sub influenţa Rusiei, un punct de instabilitate la graniţa NATO? Primul lucru important este să ne asigurăm că Moldova, care este acum o ţară independentă, are graniţe suverane şi este tratată ca o ţară independentă. În al doilea rând, vom susţine constant necesitatea unui guvern eficient, corect şi transparent. În al treilea rând, suntem parte a unei negocieri în sistemul 5+2, care, să sperăm, va duce la rezolvarea chestiunii transnistrene. Prin urmare, strategia noastră este să colaborăm cu actorii importanţi şi să promovăm, aşa cum aţi spus, un guvern eficient şi transparent în Moldova. „Nu vom pleca din Irak atâta vreme cât voi fi comandantul Armatei“

Tom Baldwin, „Times“: Într-un teatru mai diferit de operaţiuni, în Irak, se pare că există iarăşi o creştere a violenţelor, în special în zona Basra, care s-a aflat în trecut sub control britanic. Credeţi că evenimentele recente vor servi drept avertisment pentru cei din ţara dumneavoastră şi din alte ţări, care v-au sfătuit să retrageţi rapid trupele? Am observat că guvernul irakian a răspuns în forţă şi a asigurat în mod clar că va rezolva problema „elementelor criminale“. Cred că disponibilitatea de a o rezolva a marcat un moment pozitiv în dezvoltarea unei naţiuni suverane, care se poate guverna de una singură, se poate apăra de una singură. Noi ajutăm, dar este important să se ştie că irakienii sunt cei aflaţi la conducere. Noi vom superviza lucrurile şi, în anumite ocazii, vom oferi ajutor atunci când ni se cere. Unul dintre lucrurile pe care le voi spune în contextul declaraţiei Petraeus-Crocker este că am avansat substanţial, dar că există încă o situaţie volatilă. De aceea, decizia privind numărul de militari nu va fi influenţată de politică sau de cine va striga mai tare, ci de necesităţile noastre privind menţinerea succeselor pe care le-am avut până acum. Am înţeles că există oameni care doresc să plecăm indiferent de situaţie, dar acest lucru nu se va întâmpla atâta vreme cât voi fi comandantul armatei.

EXTINDEREA NATO România susţine aderarea Ucrainei şi Georgiei Preşedintele român Traian Băsescu a declarat joi că România va susţine alăturarea Ucrainei şi Georgiei la Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO, în cadrul summitului din perioada 2- 4 aprilie, de la Bucureşti, apreciind că Moscova nu ar trebui să fie deranjată de acest lucru.

„România doreşte ferm ca NATO să ia în considerare cererea celor două ţări de a se alătura Planului de Acţiune pentru Aderare, la NATO, anticameră pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică“, a declarat preşedintele României, citat de AFP, în cadrul unei întâlniri cu presa străină, la Bucureşti.

„Trebuie să acorde celor două ţări perspectiva de a-şi putea îndeplini dorinţa de a deveni membre NATO, din momentul în care vor îndeplini criteriile de aderare“, a continuat Băsescu. O astfel de posibilitate „nu ar trebui să deranjeze Moscova, întrucât este vorba despre două ţări suverane (...) care pot constitui un factor de legătură între NATO şi Rusia, şi ale căror interese trebuie respectate“, a declarat Băsescu. Disensiuni în NATO

Cele 26 de state membre NATO au păreri împărţite în privinţa aderării celor două ţări din fostul bloc sovietic, perspectivă percepută negativ de Moscova, care consideră extinderea NATO spre frontierele sale drept o ameninţare. Potrivit Reuters, Germania, Franţa, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Portugalia se opun dorinţei SUA de a acorda statutul de candidat Georgiei şi Ucrainei, idee susţinută alături de România şi de majoritatea ţărilor din estul Europei.

În ceea ce priveşte Croaţia, Macedonia şi Albania, Băsescu a reafirmat că speră ca aceste ţări să fie invitate să adere, la Bucureşti. Acesta s-a declarat „optimist“ în privinţa unei „soluţii greco-macedonene“ pentru a rezolva diferendul privind numele fostei republici iugoslave. Grecia ameninţă că îşi va exercita dreptul de veto în privinţa deschiderii aderării Macedoniei, dacă Skopje refuză schimbarea denumirii ţării, care este identică cu regiunea elenă vecină.

Preşedintele României s-a declarat în favoarea unui „nou statut“ în relaţiile NATO cu Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru, care ar putea „trece de la Parteneriatul pentru Pace la etapa dialogului intensificat“, care precedă MAP.

SINCERITATE „Îmi este greu să le justific românilor de ce pot lupta alături de noi, dar nu sunt trataţi asemenea celorlalţi membri UE“ EVZ: România este aliat al SUA în Afganistan şi în Irak, dar românii nu sunt primiţi ca aliaţi pe teritoriul SUA. Vă îndreptaţi către problema vizelor, nu-i aşa?

EVZ: Exact. Ce poate face România pentru a intra în programul „visa waiver“. Şi ce anume recomandaţi, negocieri bilaterale cu SUA sau negocieri prin intermediul UE? În primul rând, este foarte greu pentru mine să justific în faţa cetăţenilor români de ce pot lupta alături de militarii noştri în războiul împotriva extremiştilor, dar totuşi nu sunt trataţi asemenea celorlalţi membri UE în ceea ce priveşte ridicarea vizelor, şi ştiu acest lucru. Şi este dificil pentru cetăţenii români să înţeleagă acest lucru. Deocamdată, încercăm să schimbăm o lege pe baza experienţelor anterioare. Iar legea trebuia să se schimbe, pentru a fi potrivită pentru era modernă, şi s-a schimbat. Mai există încă unele condiţii. Şi sfatul meu este ca Guvernul României să negocieze bilateral cu Statele Unite pentru a rezolva problema. Sunt unele ţări în vecinătatea României care fac progrese serioase pentru a fi acceptate în programul „visa waiver“. Şi i-aş sfătui pe liderii români să se uite cu atenţie la ceea ce au făcut acestea, şi după aceea să comunice cu oficialii noştri. Eu voi discuta, bineînţeles, despre acest lucru cu preşedintele şi cu premierul când voi ajunge acolo.

CASA ALBĂ. Preşedintele Statelor Unite ale Americii răspunde întrebărilor puse de „Evenimentul zilei“

Marea Britanie, „cel mai mare aliat“ al SUA „Times“: Aţi menţionat că este foarte important ca NATO să-şi onoreze obligaţiile către Afganistan. Au existat unele critici din partea Washingtonului, cu privire la performanţele NATO în Afganistan. Recent, Nicolas Sarkozy, noul dumneavoastră prieten, a promis 1.000 de militari pentru Afganistan. Putem să tragem concluzia că pe acest teatru de operaţiuni şi în general, Franţa devine cel mai important aliat al SUA? Am spus întotdeauna că relaţia cu Marea Britanie este una specială. Şi această relaţie a fost cu atât mai specială în timpul conflictelor - fie că vorbim despre relaţia din trecut, dintre Roosevelt şi Churchill, fie că vorbim despre relaţiile actuale, aşa cum a fost cea dintre Tony Blair şi mine. Va fi foarte greu pentru orice ţară să ia statutul Marii Britanii de „cel mai mare aliat“ (al SUA - n.r.). Acum, că am menţionat acest lucru, nu este nicio urmă de îndoială că relaţia se schimbă în bine, iar preşedintele Sarkozy este răspunzător pentru acest lucru. Îl apreciez la nivel personal. Este un om interesant. Este foarte energic şi nu doreşte să creeze diferende transatlantice. Declaraţia lui privind suplimentarea trupelor franceze din Afganistan este un preambul important la reuniunea NATO. Va asigura succesul acestei reuniuni pentru că statele vor privi cu foarte mare atenţie. Când pui alături promisiunile noastre, cu cele ale canadienilor, cele ale britanicilor şi cele ale Franţei în privinţa militarilor, obţii o declaraţie puternică, ce arată că NATO înţelege ameninţările, înţelege obstacolele şi este dispusă să răspundă. „Este important să avem relaţii bune cu Rusia, să găsim scopuri comune“ EVZ: Domnule preşedinte, care sunt perspectivele democraţiei în era Medvedev? Credeam că sunt doar două întrebări. Nu l-am întâlnit încă pe preşedintele Medvedev. Cred că l-am întâlnit la un moment dat, dar nu am avut o discuţie cu el la nivel de preşedinte, bineînţeles. Dar aştept cu nerăbdare să-l întâlnesc. Voi merge în Rusia, am fost invitat de preşedintele Putin la Soci. Şi vom discuta pe tema acordului strategic, în care apărarea antirachetă este o parte esenţială.

Condi Rice (secretarul de stat Condolezza Rice - n.r.) şi Bob Gates (secretarul pentru apărare Robert Gates - n.r.) au avut o întâlnire eficientă cu preşedintele şi cu omologii lor tocmai pe această temă şi sunt optimist că dialogul nostru va progresa astfel încât, la un moment dat, să ajungem la un acord pe aceste chestiuni importante legate de proliferare (nucleară - n.r.) ştiu că ne înţelegem în privinţa Iranului, în privinţa faptului că Iranul nu trebuie să aibă capacitatea de a îmbogăţi (uraniu - n.r.). Am susţinut eforturile Rusiei de a-i convinge pe iranieni că nu trebuie să aibă capacitatea de a îmbogăţi, pentru că el - Putin - era dispus să ofere uraniu îmbogăţit pentru centralele nucleare civile. O mişcare inteligentă pe care am sprijinit-o.

L-am sunat pe preşedintele ales Medvedev, l-am felicitat pentru că a fost ales şi i-am amintit declaraţiile pe care le-a făcut în ceea ce priveşte statul de drept şi transparenţa. Şi i-am spus: vă ascultăm cu foarte mare atenţie declaraţiile, apreciem ceea ce aţi spus şi aşteptăm să colaborăm pentru a vă ajuta să atingeţi aceste obiective. „Branca Slavica“: Când veţi merge în Rusia? La o zi după Croaţia. Există o invitaţie şi o privim ca pe o urmare a discuţiilor purtate de Condi şi Bob Gates, ceea ce este un lucru bun. România şi alte ţări doresc ca Statele Unite să aibă relaţii bune cu Rusia şi este important să avem relaţii bune cu Rusia, să găsim scopuri comune.

Pe de altă parte, există domenii în care mi-am exprimat dezacordul faţă de preşedintele Putin, în diferite chestiuni legate de democraţia lor. Şi strategia mea este de a păstra relaţiile în aşa fel încât el să mă asculte atunci când am ceva de spus. Deci atunci când auziţi pe cineva spunând că „preşedintele George Bush are relaţii bune cu Vladimir Putin“, să ştiţi că există un motiv pentru asta. Ca să te asculte cineva trebuie să fie deschis, şi este greu să fie deschis dacă singurul lucru pe care tu îl faci este să scoţi în public, în mod regulat, neînţelegerile pe care le ai. Am ales să nu fac acest lucru.

Sunt optimist că vom ajunge la un acord pe teme foarte importante. Cred că multă lume din Europa va răsufla uşurată dacă vom ajunge la un acord pe tema scutului antirachetă. Unul dintre lucrurile care, sper, că este clar pentru partea rusească, este că acest sistem nu este îndreptat către Rusia. Până la urmă, nu e nevoie de prea multe rachete pentru a copleşi sistemul (antirachetă - n.r.) despre care vorbim. Şi Rusia are destule rachete să îl copleşească. El este, de fapt, îndreptat către o potenţială rachetă lansată din Orientul Mijlociu. „Times“: Credeţi că preşedintele Putin va continua să tragă sforile? Ştiţi ce, chiar nu ştiu. Este o întrebare interesantă. E o speculaţie. AMINTIRI DESPRE ROMANIA „Îmi amintesc curcubeul. A fost un moment uimitor“

Mai vorbesc încă despre „discursul curcubeului“? A fost un moment uimitor, nu?

EVZ: Da, un moment uimitor. Ţineam un discurs în piaţa unde Ceauşescu a ţinut ultimul său discurs. Şi ploua, şi chiar când am început să vorbesc a apărut un curcubeu. EVZ: Şi despre un pod către o nouă Rusie. Vă amintiţi? Îmi amintesc în special curcubeul. A fost un moment surprinzător.