Viktor Bout, fost ofiţer KGB, a fost arestat la Bangkok după o anchetă americano-română.

Viktor Bout, supranumit „Negustorul morţii“ şi considerat cel mai mare traficant de arme din lume, a fost capturat la finalul unei anchete derulate de ofiţeri ai Agenţiei americane Antidrog în colaborare cu procurori şi poliţişti de frontieră români, danezi şi thailandezi.

Probe importante în ancheta care a dus la capturarea lui Bout au fost adunate însă la Bucureşti, unde „locotenentul“ acestuia, Andrew Smulian, a fost trimis, la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, să negocieze vânzarea a 100 de rachete sol-aer, elicoptere şi lansatoare de rachete către mişcarea de gherilă columbiană FARC. Preţul tranzacţiei: 5.000.000 de dolari.

Avertizat din România

„Am fost avertizaţi încă de la finele anului trecut că este posibil ca Viktor Bout şi oamenii săi să încheie o importantă tranzacţie cu arme la Bucureşti. S-au făcut echipe mixte de agenţi DEA şi procurori şi ofiţeri români. Am plănuit să-l atragem pe Viktor în România, unde ar fi urmat să fie arestat pentru conspiraţie şi asociere în vederea traficului ilegal de armament în interesul unei organizaţii teroriste“, au precizat surse din rândul anchetatorilor.

Pe 26 ianuarie, a sosit la Bucureşti „împuternicitul“ lui Bout, Andrew Smulian. „A fost «preluat» încă de pe Otopeni de ofiţeri sub acoperire de la DEA. A rămas în ţară două săptă mâni, perioadă în care i-au fost interceptate telefoanele şi a fost monitorizat pas cu pas“, au adăugat sursele citate.

În următoarele zile, agenţii DEA, care jucau rolul unor combatanţi FARC, au intrat în legătură telefonică cu Bout, aflat la Moscova. Ei au încercat să stabilească o întâlnire la Bucureş ti, astfel că pe 5 februarie procurorii români au interceptat o convorbire telefonică între Viktor Bout şi un asociat al său ce conduce o companie aeriană cu sediul în România. Bout l-a rugat să-l ajute să obţină o viză pentru România, dar acesta l-a avertizat că Bucureştiul nu este un loc sigur pentru el. Anchetatorii americani au refuzat să dezvăluie identitatea asociatului lui Viktor Bout, care le-a dat peste cap planurile şi l-a determinat pe „Negustorul morţii“ să aleagă un alt loc pentru a încheia tranzacţia.

„Să descarce marfa direct în tufişuri“

„Aparent, totul a decurs conform planului, Smulian şi Bout stabilind chiar şi traseul pe care armele urmau să ajungă în Columbia: pe o linie de transport aerian între Nicaragua şi Guyana. Avioanele care circulau pe această rută ar fi putut să lanseze «încărcătura» cu 200 de paraşute de luptă pe teritoriul columbian, de unde să fie preluate de FARC. Smulian le-a explicat «partenerilor »: «Dacă le daţi o locaţie, pot să descarce marfa direct în tufişuri»“, susţin anchetatorii.

În următoarele săptămâni, agenţii DEA sub acoperire şi Smulian au ţinut legătura cu Bout, iar pe 25 februarie s-au înţeles să se întâlnească în Thailanda şi să perfecteze afacerea pe 6 martie. „În baza acestor informaţii, «Negustorul morţii» a fost arestat într-un hotel din Bangkok“, au conchis procurorii.

Acuzat de „complot în vederea procurării de sprijin material pentru o grupare teroristă“, Bout - care până acum, la 41 de ani, a folosit nu mai pu- ţin de şapte identităţi („Boris“, „Viktor Anatoliyevich Bout“, „Victor But“, „Viktor Budd“, „Viktor Bulakin“ sau „Viktor Markovich Aminov“, „Viktor Butt“) - riscă 15 ani de închisoare. Judecarea sa este disputată, pentru moment, de SUA, Thailanda şi Rusia.

VÂNZĂTORUL DE ARME

Legenda celui mai faimos traficant

Născut pe 13 ianuarie 1967, la Duşanbe (capitala Tadjikistanului), fostul ofiţer al aviaţiei sovietice Viktor Bout este considerat cel mai mare traficant de arme din lume, comentează AFP. Men- ţionat frecvent în rapoartele ONU şi în cele ale organizaţiei Amnesty International, Bout a devenit şi personaj de film, graţie lui Andrew Niccol, care acum trei ani a regizat pelicula „Lord of War“ („Lordul Războiului“), cu actorul Nicholas Cage în rolul principal.

„Negustorul morţii“, despre care s-a spus că ar fi făcut parte din KGB, este prototipul traficantului capabil să încalce embargourile internaţionale. Într-unul dintre rarele sale interviuri, acordat în anul 2003 jurnaliştilor de la cotidianul american „New York Times“, Bout declara că a intrat în afacerile ilegale cu armament în 1992. Pe atunci avea doar 25 de ani şi, pentru 120.000 de dolari, a achiziţionat trei avioane cargo Antonov.

Potrivit jurnalistului american Douglas Farah, coautor al cărţii „Negustorul morţii“, fostul ofiţer a profitat, după destrămarea Uniunii Sovietice, de trei aspectecheie: abandonarea a numeroase avioane pe pistele dintre Moscova şi Kiev, existenţa unor stocuri enorme de armament păzite de soldaţi pe care nimeni nu îi mai plătea şi explozia cererii de arme.

ONU şi Statele Unite deţin informaţii conform cărora Bout a intermediat comercializarea de armament pe piaţa neagră, alimentând astfel conflictele din Afganistan, Angola, Republica Democrată Congo, Liberia, Rwanda, Sierra Leone şi Sudan. Livrările se făceau prin intermediul unei re- ţele de companii de transport aerian din Orientul Mijlociu, Africa, Europa de Est şi Statele Unite, controlate de Viktor Bout.

Presa britanică susţine că acesta a furnizat arme atât talibanilor din Afganistan, cât şi reţelei teroriste al-Qaida.

Chiar dacă Viktor Bout a fost arestat, capturarea sa nu are nicio şansă să afecteze reţelele internaţionale care se ocupă cu traficul de armament. „Bout a devenit un simbol, dar sunt mulţi alţii care pot oferi aceleaşi servicii“, explică Alex Vines, director al programului „Africa“ la grupul de reflecţie londonez Chatham House. (Dan Stancu)

REŢEAUA „DELFINUL ZBURĂTOR“

România, pusă de Bout pe harta traficului de moarte

„Evenimentul zilei“ a dezvăluit încă din 2002 cum a ajuns România să fie implicată în traficul de armament pe filiera rusului Viktor Bout. Una dintre companiile aeriene prin care contrabandistul a înarmat organizaţia teroristă al-Qaida şi guvernul taliban din Afganistan se numea Flying Dolphin (Delfinul Zburător). Firma a fost înregistrată în Liberia, în timpul regimului militar al lui Charles Taylor şi avea birourile în Dubai - Emiratele Arabe Unite (unde locuia Bout).

În 1998, Flying Dolphin şi-a deschis o filială în Bucureşti, într-un apartament de bloc de pe strada Miron Costin. Potrivit informaţiilor apărute la acea vreme, administratorii diviziei Flying Dolphin Romania SRL erau doi cetăţeni din Dubai. Atât compania aeriană, cât şi tandemul de administratori arabi sunt menţionaţi în rapoartele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), fiind descrişi ca „paravane“ pentru Viktor Bout. Mai mult, rapoartele ONU arată că Flying Dolphin a transportat sistematic, în anii ’90, arme către Afganistan, dar şi spre ţările africane aflate sub embargo. EVZ a informat că, în 2000, Aerofina (societate comercială de stat, axată pe producerea de tehnică aeronautică) a solicitat licenţă pentru export de echipamente aeronautice, de la ANCESIAC, în favoarea firmei Flying Dolphin România SRL. Licenţa nu a fost acordată, dar negocierile directe dintre Flying Dolphin şi Aerofina au existat totuşi. Investigatorii ONU au descoperit că Flying Dolphin făcea parte din reţeaua aviatică Air Cess, înregistrată de Viktor Bout în Belgia. Tot din reţeaua Air Cess deriva şi compania de transport aerian Sky Air, implicată în contrabandă cu pistoale mitralieră AK-47 şi rachetele solsol ruseşti. Între anii 1996-1998, un avion din flota acesteia a fost reperat de mai multe ori pe platforma militară a Aeroportului Otopeni.

De altfel, cu aeronavele Sky Air (Air Cess) a traficat arme şi israelianul Shimon Naor, un alt „negustor de moarte“. Acesta a avut complici în România, este căutat de Interpol şi a fost văzut, recent, în Tel Aviv.