Guvernul a făcut ieri prima încercare de a-i convinge pe muncitorii români să se întoarcă acasă. La primul târg de joburi organizat în capitala Italiei de Ministerul Muncii, în asociere cu firme importante din domeniul construcţiilor, au participat aproximativ 500 de oameni. Unii dintre ei au spus că şi-ar dori să se întoarcă şi să lucreze în România, dar nu au încredere în seriozitatea firmelor şi în ofertele făcute de acestea.
Bursa locurilor de muncă, organizată în capitala Italiei de către Ministerul Muncii şi Agenţia Naţională pentru ocuparea Forţei de Muncă pentru a chema în ţară muncitorii români din domeniul construcţiilor, a strâns ieri la Roma în jur de 500 de persoane. Românii s-au prezentat la sediul Centrului pentru Migraţie, Azil şi Integrare Socială, unde s-a desfăşurat evenimentul, încă de dimineaţă, cu câteva ore înainte de 10.00.
Ei au discutat cu angajatorii veniţi din toată ţara, din judeţe precum Braşov, Cluj, Bistriţa- Năsăud, Bihor, Arad, ofertele pe care aceştia le-au pus la dispoziţie, aproximativ 7.000 de locuri de muncă în acest domeniu. Salariile prezentate de aceştia s-au situat între 400 şi 1.000 de euro, în funcţie de specializare. Foarte multe dintre oferte au cuprins şi asigurarea cazării, mesei sau a transportului lunar acasă.
Românii sosiţi ieri la Bursă nu s-au arătat foarte tentaţi de aceste oferte, cu toate că toţi au afirmat că doresc să se întoarcă acasă. Ei au acuzat preţurile mari din ţară şi salariile mici, precum şi lipsa siguranţei că angajatorul va respecta punctele din oferta prezentată aici. De asemenea, la Bursă au fost prezenţi foarte mulţi români care şi-au deschis o afacere în construcţii, în Italia, care ar dori să revină în România, să contracteze lucrări sub antrepriză cu echipa de români formată aici. Din păcate, prea puţine firme au fost pregătite pentru astfel de situaţii, având oferte doar pentru persoane fizice. Teama că firmele nu-şi respectă promisiunea Majoritatea românilor care s-au prezentat ieri la Târgul locurilor de muncă şi-au exprimat într-un glas dorinţa: să vină în ţară şi să trăiască civilizat. Salariile prezentate de firme nu i-au convins pe deplin că pot face pasul major de a se întoarce în ţară, deoarece în Italia câştigă peste 1.000 de euro. Mulţi dintre ei au precizat însă că ar accepta bani mai puţini în România, deoarece în ţară ar avea avantajul de a nu mai plăti chirie şi, mai ales, de a fi alături de familie şi de prieteni.
De exemplu, Mircea Candid, un român care munceşte la Roma de câţiva ani, ar veni în ţară cu primul avion dacă ar primi un salariu de 800 de euro, bani în mână. „M-aş întoarce pentru aceşti bani. Am acasă doi copii de crescut şi vreau să fiu cu ei şi cu soţia“, spune Mircea, dulgher şi fierar calificat. El spune însă că nu are încredere că odată ajuns în ţară ar primi aceşti bani. Şi Ivaşcu Protopopescu, originar din Mioveni, judeţul Argeş, zidar în Italia de şapte ani, e de aceeaşi părere.
„Trebuia să-mi aducă aici contractul, să discutăm pe loc. Aşa, de unde ştiu eu că aceste firme prezintă garanţie? Bineînţeles că nicăieri nu-i ca acasă, soţia mea a născut acum şapte luni. Vreau să-mi văd copilul cum creşte“, spune bărbatul. Unii au fost convinşi Ofertele de muncă ale angajatorilor au fost foarte diverse, plecând de la cele care nu necesită calificare până la cele specializate: zidar, dulgher, fierar, betonist, confec- ţioneri, instalatori, izolatori, linolişti, montatori pereţi din beton sau ghips carton, faianţar, geamgiu, dar şi diriginte de şantier sau inginer. Grupul de firme Selina, din Oradea, judeţul Bihor, a fost prezent la târg cu o ofertă de 300 de locuri de muncă în construcţii.
„Salariile se situează între 500 şi 1.000 de euro, în funcţie de rezultatul probei de lucru“, precizează Călin Roman, directorul general. El spune că încă nu a decis dacă îi va testa pe muncitori în ţară sau aici, în Italia. Petrică Anton, un alt muncitor român interesat să se întoarcă acasă, aproape că a bătut palma cu firma. „M-am săturat să fiu dezrădăcinat de ţară. Am un necaz, nu pot să-l spun seara nimănui, soţia e la mii de kilometri depărtare. Firma îmi pare serioasă, am vorbit cu ei şi, în principiu, am căzut de acord“, spune bărbatul. Salarii în funcţie de calificare Firma Bechtel a scos la bătaie, ieri, la târg, 1.000 de locuri de muncă pentru construcţia autostrăzii Transilvania. „Oferim cazare şi masă gratuite şi salarii între 600 şi 800 de euro“, spune Daniel Don, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj. AJOFM Cluj a adus ofertele a 20 de firme din judeţ, în total 2.000 de locuri de muncă. AJOFM Bihor, prin directorul executiv Doru Drăghici, i-a îmbiat pe români cu sute de locuri de muncă.
„Asigurăm 400-600 de euro pe lună pentru cei necalificaţi şi 1.000 de euro pentru inginerii constructori. Plătim şi transportul până acasă sau abonamentul de transport“, precizează Drăghici. El explică de ce ar trebui românii să vină acasă: „Majoritatea lucrează aici la negru. Acasă vor avea contract de muncă şi, implicit, asigurare medicală, fără riscul plăţii întârziate sau al înşelăciunii de către patron“. ÎNTREPRINZĂTORI „Nu am fost pregătiţi pentru românii cu o afacere deschisă“ > Directorul AJOFM Bihor, Doru Drăghici, spune că s-a confruntat la târg cu o situaţie pe care nu a prevăzut-o, aceea a prezenţei românilor întreprinzători, care şi-au deschis o afacere în construcţii în Italia. „Au venit foarte mulţi care şi-au format o echipă de constructori români şi care ar fi interesaţi să vină în ţară să contracteze lucrări în antrepriză, de la firme mari. Noi nu am fost pregătiţi pentru asta, de aceea cred că această acţiune ar trebui repetată“, a sugerat directorul. > Vasile Giurgea este unul dintre aceşti români. „Am o echipă de cinci muncitori români şi toţi vrem să venim în România. În acest moment, Italia este supraplină şi nu se mai plăteşte la fel de bine ca acum câţiva ani“, spune bărbatul. El a venit tocmai din Peruggia pentru târg, de la 200 de kilometri distanţă. „În România sunt mai mici taxele decât aici şi se pare că a început să crească preţul mâinii de lucru“, continuă el.
Recomandările noastre
