Noile reglementări privind dreptul de preemțiune îi avantajează pe fermierii mari în detrimentul celor mici și investitorilor străini. Legea care va modifica regimul vânzării-cumpărării terenurilor agricole, nr.17/2014, care se află de aproapte doi ani în dezbatere, este la un pas de a trece de Parlament.

Preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Alexandru Stănescu, înaintează ca termen luna noiembrie, iar ca argument al schimbărilor: „terenul să fie desprins de zona de speculă”.

Votul forțat

Ideea de fond pe care se lucrează în comisie este că străinii nu vin să facă agricultură în România, ci vin pentru speculă. Deja acest punct de pornire stârnește multe semne de întrebare asupra adevăratelor țeluri ale unor membrii ai comisiei, mai ales că președintele ei, Alexandru Stănescu, dar și secretarul, Dan Ciocan, sunt printre marii latifundiari ai țării. De altfel, într-un acces de sinceritate, Stănescu spunea duminică, pentru Agerpres, după ce fusese întrebat cine nu e de acord cu forma în care se află proiectul: „Nu e vorba de fermieri, ci la nivel politic au fost astfel de discuţii. De aceea am spus să trecem în această formă legea. Eu, în comisie, pot să trec cu un vot forţat, dar niciodată nu mi-a plăcut să trec o lege cu un vot forţat, ca ulterior să stăm unii într-o parte să o lăudăm şi alţii în altă parte să o criticăm”.

Iată cum arată regimul vânzării terenurilor agricole în legea din Parlament:

- O societate, ca să cumpere teren agricol, trebuie să aibă cinci ani sediul societăţii în România. O apersoană fizică trebuie să aibă domiciliul în țară tot de cinci ani. Asta ar fi o dovadă, în opinia parlamentarilor PSD, că firma sau persoană care achiziționează teren agricol nu vrea să facă speculă cu el.

- La rangul I de preemțiune sunt trecuți arendașul și coproprietarul. La rangul II, cei care au investiții pe teren. Urmează tinerii fermieri la rangul III. Aici trebuie menționat că la rangul II sunt, de regulă, societăți care au terenul arendat de la ADS. Că tot veni vorba, nu e clar dacă și terenurile statului, aflate în administrarea ADS, se vor supune acestei legi.

- Cel care cumpără terenul trebuie să fie agricultor și chiar să facă agricultură. Dacă e societate comercială, 75% din cifra de afaceri trebuie să fie obţinută din agricultură, iar dacă este persoană fizică să aibă cel puţin cinci ani de experienţă în agricultură. Pentru tineri este vorba de cel puţin un an.

- O persoană juridică, inclusiv acţionarii, trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul țării de cel puţin cinci ani. La acest punct chiar inițiatorii modificărilor legii recunosc că fermierii români vor fi favorizați în detrimentul investitorilor străini.

Impozit de de 80%, „am ales noi”

Cei care vor să revândă terenurile, într-o perioadă de opt ani de la cumpărare, vor obligați să plătească un impozit de 80% pe diferenţa preţului dintre cumpărare şi a celui de vânzare, pe grila notarială. ”Acest lucru l-am introdus în lege tot pentru a bloca specula. Acelaşi lucru l-am trecut şi pentru societăţi. Am ales noi un procent, dacă peste 25% din capitalul social sunt terenuri agricole şi vrea să-şi vândă acea suprafaţă de peste 25%, de asemenea, să fie impozitată tot aşa cu 80% din diferenţa de preţ. Deci, sunt nişte restricţii pe care le-am impus în lege, în speranţa că nu va mai fi permisă specula cu terenurile agricole. Aceste condiţii se vor aplica numai după intrarea legii în vigoare, nu e nimic retroactiv”, mai arăta duminică Alexandru Stănescu.

Idei de plafonare

Lucrările s-au blocat de la începutul sesiunii parlamentare în comisia pentru agricultură a deputaților, deoarece unii membrii au venit cu ideea de plafonare la achiziţionarea suprafeţelor de teren. Unii susțin o limită de 500 de hectare pe persoană fizică şi 1.000 de hectare pe societate. Președintele comisiei nu a fost de acord: „Sunt convins că facem valuri fără să avem vreun rezultat. Poate face 10 societăţi şi cumpără 10.000 de hectare. Repet, această plafonare nu sună bine şi vom fi contestaţi. Dacă tot am lucrat la legea aceasta atât de mult timp, şi zic că am făcut lucruri bune, care să aibă efectul pe care ni l-am dorit, să o trecem în această variantă, şi după se poate veni cu o iniţiativă legislativă de modificare. Putem practic să o modificăm şi de 10 ori dacă vrem”. Asta da predictibilitate a legii, tot să faci planuri de afaceri în România…Dacă „o modificăm şi de 10 ori dacă vrem”...

Doamne ferește de „un curent”, că pa subvenții!

Pe lângă modificările aduse Legii vânzării terenurilor agricole, Comisia pentru agricultură a Camerei mai are ca priorităţi Legea comasării terenurilor şi un proiect de lege a solului. Obiectivul primei este comasarea terenurilor, pentru că sunt fermieri care au suprafeţe de 5-7 hectare, ceea ce e considerat neperformant. Concret, sunt zone unde proprietarii de teren nu sunt amplasaţi pe suprafeţele lor. Adică, oamenii lucrează o porţiune de teren, dar dacă se uită pe titlul de proprietate au terenul în altă parte. „Dacă se creează un curent de a reveni fiecare pe terenul lui, pentru că altfel nu mai primeşte subvenţii, cred că se alege praful şi de terenurile comasate. Legea, asta trebuie să clarifice, să dea o stabilitate şi bineînţeles să şi comasăm alte terenuri”, mai spune Alexandru Stănescu. Pe Legea solului, Comisia a avut două întâlniri cu cei din ASAS, de la OSPA, cu toţi care sunt implicaţi în această problemă. Există deja un draft, care mai trebuie retuşat. Oricum, cele două proiecte sunt amânate pentru anul viitor.

„Ne ajută pe noi membrii cooperatori”

Cum familia lui Alexandru Stănescu are interese în Cooperativa Agricolă „Țara mea”, care este furnizorul unui mare lanț de hipermarket-uri, nici Legea cooperativelor agricole nu este străină comisiei. „Este o lege care aduce o serie de facilităţi fiscale (…) Cooperativa trebuie să o vedem ca pe un instrument care ne ajută pe noi membrii cooperatori să ne cumpărăm inputuri mai ieftine, să ne vindem producţia. Suntem membrii într-o cooperativă printr-un contract de membru asociat, nu avem treabă cu capitalul social, dar avem nişte condiţii, ca de exemplu 50% din producţia mea să fie vândută către cooperativă. Sunt nişte beneficii”, se destăinuia Alexandru Stănescu agenției naționale de presă.

“Domnul Alexandru Stănescu este, înainte de a fi deputat, un bun fermier. Am o relaţie de prietenie cu dumnealui. Este un foarte bun inginer şi un om de toată isprava. Eu sunt genul de om care îmi fac treaba. La început de drum l-am rugat să ne ajute, cu dânsul am mers pe la fermieri, pe la primării. A bătut drumurile cu noi în dorinţa de a ne ajuta. Băiatul domnului Stănescu a fost cel care noaptea la ora două noaptea încărca varză cu noi în camioane ca să încercăm să o livrăm. Băiatul este şi acum în structură, lucrează şi pune umărul cum poate”, mărturisea Florin Burculescu, președintele Cooperativei „Țara mea”, în luna iulie, pentru revista „Capital”.

Afaceri de familie

Deputatul Alexandru Stănescu deține în nume propriu, conform declarației de avere. 25,4 hectare de teren agricol. Fratele său, senatorul Paul Stănescu, stă un pic mai bine, 34 de hectare. Familia Stănescu controlează societatea Agromec Vișina a cărei exploatație se întinde pe aproape 4000 ha și Agromec Bucinișu cu 1000 ha, potrivit agrointel.ro. Conform datelor de la APIA Olt din 2017, doar Agromec Vișina a încasat subvenții de 3.072.094,35 de lei în campania din 2016.

Ministrul Petre Daea a infirmat un studiu care arăta că cetățenii străini controlează circa 40% din terenul arabil al României. Ministrul a spus că procentul este exagerat.