Scriitorul Laurian Stănchescu, cel care duce de câțiva ani o campanie de repatriere, din Franța, a rămășițelor lui Constantin Brâncuși, susține că doar de atât ar fi nevoie ca scultorul să-și doarmă somnul pe veci în patria-mamă
Laurian Stănchescu a declarat, pentru EVZ, că aceşti bani ar reprezenta suma pe care ar trebui să o primească o casă de avocatură din Franţa, care s-ar ocupa de partea juridică a acţiunii. Orice alte costuri „vor fi suportate de prieteni de ai mei care doresc să îl vadă pe Brâncuși acasă”.
Scriitorul a mai spus că repatrierea osemintelor este o chestiune privată, că are un act notarial prin care o rudă a sculptorului este de acord cu aceasta şi nu mai lipseşte decât voinţa autorităţilor române. Deşi dorinţa lui Brâncuşi de a fi înmormântat în pământ românesc, la Hobiţa, nu a fost exprimată într-un testament scris, acţiunea scriitorului se bazează pe admiraţia pentru marele artist şi pe ceea ce i-ar fi spus sculptorul părintelui Teofil Ionescu, la Paris, atunci când l-a spovedit.
„A mărturisit că moare «neîmpăcat sufletește», fiindcă - spunea el - «nu pot să-mi dau sufletul în țara mea»”, se arată şi în lucrarea „Brâncuşi- Sculptor creştin ortodox” a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. De altfel, Patriarhia Română susține repatrierea osemintelor, la fel și Academia Română, care, în octombrie 2011, prin preşedintele de atunci, acad. Ionel Haiduc, era „de acord cu acest demers”.
Ponta a promis, dar nu se ține de cuvânt
Problema repatrierii a revenit în actualitate după ce, pe 1 octombrie, aflat la Tg. Jiu, premierul Victor Ponta a declarat că, deşi sunt şanse minime, pentru că statul francez îl consideră cetăţean francez pe Brâncuşi, va face demersuri ca osemintele să fie repatriate.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, ne-a declarat că „această chestiune nu a mai fost luată în discuție în ședințele de Guvern de aproape doi ani”. Laurian Stănchescu spune că îl va da în judecată pe premier pentru „inducerea în eroare a românilor, a rudelor lui Brâncuşi, blocarea repatrierii osemintelor lui Brâncuşi” şi pentru că ar dori să câştige capital politic din această chestiune.
„O figură mai puțin cunoscută”
În privința cetățeniei române a lui Constantin Brâncuși, Laurian Stănchescu susține că sculptorul nu a renunțat niciodată la ea. Cercetarea în arhivele din Gorj a scos la iveală „un extras al actului de naștere al marelui artist, în copie certificată, cu precizarea că pe actul de naștere nu este înscrisă nicio mențiune referitoare la retragerea sau renunțarea la cetățenia română”, conform unui document emis de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, în 2013, deținut de scriitor. Brâncuși a iubit România și a vrut să-i lase „comoara” sa. În anul 1951, însă, Academia Română a refuzat să primească donația marele artist. Într-o ședință ținută la 7 martie 1951, „academicienii” comuniști spuneau că Brâncuși este „o figură mai puțin cunoscută”, „un om de talent și de mari speranțe în prima parte a activității sale, dar care, sub influența unor sculptori la modă la Paris, care cultivau indefinitul, dar și a cubismului, a devenit formalist, chiar când folosește elemente din arta populară, speculând prin mijloace bisare gusturilor morbide ale societății burgheze(...)”. Până va veni Brâncuși în România, Laurian Stănchescu și-a propus ca, la primăvară, să îi pună o cruce, o troiță, la căpătâi, în cimitirul Montparnasse. „Pentru că a fost creștin și nu are o cruce la căpătâi”.
Recomandările noastre
