Curtea Constituțională a decis, marţi, că o sintagmă din art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională. Astfel, magistrații constituționali au stabilit că incriminarea infracţiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă.
Curtea Constituţională a luat în dezbatere o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal: "Conflictul de interese. (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".
Potrivit unui comunicat remis de CCR, judecătorii au admis cu unanimitate de voturi excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională".
"Curtea a reţinut că noţiunea de 'raport comercial' nu mai este expres definită prin legislaţia în vigoare, împrejurare ce lipseşte de claritate şi previzibilitate sintagma cuprinsă în norma penală şi care este de natură a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese. Această lipsă de claritate şi previzibilitate a sintagmei 'raporturi comerciale' din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal contravine principiului legalităţii incriminării, prevăzut la art.1 din Codul penal şi la art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi, în consecinţă, dispoziţiilor art.1 alin. (5) din Constituţie, precum şi libertăţii individuale, drept fundamental prevăzut de art. 23 din Constituţie", argumentează juecătorii constituționali.
De asemenea, Curtea Constituţională a luat în dezbatere o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la prevederile art. 308 alin. (1) din Codul penal: "Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane. (1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice".
Şi în acest caz, Curtea Constituțională a constatat că sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal cu raportare la art. 301 din Codul penal este neconstituţională.
Referitor la incriminarea faptelor de conflict de interese, CCR a reţinut că aceasta are ca scop, pe de o parte, sancţionarea penală a funcţionarului public care, în mod conştient şi deliberat, îşi satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuţiilor publice, şi, pe de altă parte, înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita persoanelor care exercită o funcţie publică sau care prestează un serviciu public, informează dcnews.ro.
"Curtea a apreciat că incriminarea conflictului de interese în mediul privat nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracţiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii şi integrităţii exercitării atribuţiilor de către funcţionarul public astfel cum acesta este definit la art.175 din Codul penal. Prin urmare, incriminarea, prin dispoziţiile art. 308 alin. (1) din Codul penal, a infracţiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, drepturi fundamentale prevăzute la art. 41 alin. (1) şi art. 45 din Constituţie", mai arată CCR.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Judecătoria Pătârlagele - Secţia penală.
Recomandările noastre
