Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au răzgândit în privința legii unitare de salarizare și s-au prezentat, ieri, la Ministerul Muncii, pentru prima dată de la începutul negocierilor.
Judecătorul Dan Lupașcu - președintele comisiei juridice a CSM - și-a justificat prezența prin faptul că magistrații din țară au insistat să fie incluși în proiectul de lege. Cu anumite condiții însă!
Concret, deși sunt de acord ca salariile să le fie „înghețate” pentru o perioadă nedeterminată, magistrații cer ca și veniturile lor să fie indexate cu rata inflației. „Suntem de acord să ne înghe țe salariile, dar celelalte categorii (de bugetari - n.r.) să ne ajungă din urmă prin majorări salariale, nu doar prin indexări. Cerem să ni se păstreze puterea de cumpărare, prin indexarea salariilor cu inflația. (...) Magistrații ar trebui poziționați pe același nivel cu celelalte puteri ale statului, respectiv guvernul și parlamentul”, a explicat Lu paș cu.
El a precizat apoi că, potrivit grilelor de ierarhizare propuse de Ministerul Justiției și acceptate de CSM, un judecător de judecătorie va primi 10,2 salarii minime pe economie, la fel ca un conferențiar universitar sau un medic primar. „Nu ne dorim sporuri și stimulente, ci o indemnizație adecvată, care să țină cont de incompatibilități și in ter dicții”, a completat judecătorul. Acesta a adăugat că proiectul de lege are un viciu încă din titlu, deoarece o lege unitară ar trebui să cuprindă pe toată lumea, ori Banca Naţională și regiile autonome sunt exceptate.
Surprinzător, discuțiile de ieri nu au mai creat nemulțumiri în rândul sindicaliștilor din educaţie. Motivul: deși profesorii se declarau dezamăgiți de ierarhizările făcute iniţial de guvern, la ultima rundă de negocieri grupul de lucru a hotărât să accepte propunerile făcute de oficialii ministerului condus de Ecaterina Andronescu. Astfel, salariile profesorilor debutanți ar urma să crească până la aproape 3.000 de lei, față de 1.100 de lei în prezent.
Cu toate acestea, există în continuare o problemă: chiar dacă ar fi gata la termen (30 iunie - n.r.), actul normativ nu va putea fi pus în aplicare în trei ani, cum plănuia executivul, ci în șapte ani, din cauza crizei economice.
Recomandările noastre
