„Nopţile în gulagul rusesc au fost cele mai grele”, spune actorul român, care joacă rolul unui evadat într-o superproducţie americană, alături de Colin Farrell şi Ed Harris.
Primul film străin în care actorii Dragoş Bucur şi Alexandru Potocean au căpătat roluri consistente, „The Way Back”, e o superproducţie cu o desfăşurare de forţe impresionantă şi o distribuţie de invidiat: Colin Farrell, Ed Harris, Jim Sturgess şi Saoirse Ronan („Remuşcare”).
Regia îi aparţine unui cineast nominalizat de şase ori la Oscar, Peter Weir, cel care şi-a pus semnătura pe titluri ca „Cercul poeţilor dispăruţi”, „Truman Show” sau „Master and Commander”. Întreaga echipă se află pentru 3 săptămâni în Maroc, după aproape 3 luni de filmări în Bulgaria, şi se îndreaptă spre India, apoi spre Sahara, pentru ultimele zile de turnaj.
Pentru cei doi actori români, „The Way Back” e o extraordinară aventură. „Filmările sunt lungi, am filmat şi 15-16 ore pe zi, iar schimbările sunt spectaculoase: de la zăpadă până la brâu şi viscol, până la temperaturi de 40 de grade în deşert şi furtuni de nisip... Probabil primele nopţi în gulagul rusesc au fost cele mai grele, ne-au făcut pe toţi să ne gândim prin ce au trecut în realitate deţinuţii din astfel de «tabere de reeducare», povesteşte Dragoş Bucur.
Din Siberia în Tibet
Zoran, personajul său, e un iugoslav care evadează, în 1940, dintr-un lagăr siberian, împreună cu şase prizonieri de naţionalităţi diferite: Colin Farrell un rus zdravăn, Ed Harris un american, Alexandru Potocean, Jim Sturgess şi Sebastian Urzendowski sunt polonezi, iar Gustaf Skargaard - leton. Fugarii înfruntă aspra Siberie, străbat deşertul Gobi, munţii Himalaya, se opresc în Tibet, apoi în India. Pe drum, întâlnesc o rusoaică jucată de tânăra vedetă din „Remuşcare”, Saoirse Ronan.
Scenariul, scris de Peter Weir, e inspirat de cartea autobiografică „The Long Walk: The True Story Of A Trek To Freedom” de Slavomir Rawicz, un soldat polonez capturat de Armata Roşie în 1939, care şi-a publicat ulterior propria istorie. În spatele camerei de filmat, aventurile echipei le concurează pe cele din scenariu: actorii au tremurat de frig ori s-au lăsat toropiţi de arşiţă, după cum o cerea povestea. „O mare parte din locaţiile din Bulgaria au refăcut traseul nostru de prin Siberia sau Tibet, dar deşertul Gobi va fi filmat în Sahara, iar India va fi chiar India”, spune Bucur.
„It s a long way to Mongolia!” cu Ed Harris
Un film străin ale cărui capete de afiş sunt Ed Harris şi Colin Farrell sună puţin intimidant pentru un actor la prima colaborare cu Hollywood-ul. Dragoş Bucur recunoaşte că a intrat pe platouri cu oarecare prejudecăţi. Însă nici Colin Farrell, starul irlandez din „In Bruges”, „Visul Casandrei” sau „Alexandru cel Mare” (inclus în 2003, de revista „People”, printre cei mai sexy 50 de oameni de pe planetă), nici veteranul Ed Harris nu i le-au confirmat.
„Am fost un pic curios şi eu la început dacă vor fi «vedete», dacă vor avea atitudinea aceea de care mai auzi în ziarele de scandal! Ei bine, sunt oameni absolut normali, sociabili şi lucrăm foarte bine împreună. Şi e ceva de apreciat, ceva ce nu întâlneşti chiar la toţi actorii, mai ales la «vedete»: stau pe platou să îşi ajute colegii pentru o privire sau o replică, deşi nu sunt filmaţi ei în momentul acela. Bineînţeles că m-am apropiat mai mult de cei de vârsta mea, de Jim Sturgess, Gustaf Skargaard şi Sebastian Urzendowski, dar mă înţeleg foarte bine şi cu Ed Harris şi Collin Farrell”.
Distribuţia multilingvistică a dat savoare zilelor de filmare. Cu Ed Harris, celebrul actor din filme ca „A History of Violence”/ („Umbrele trecutului”), „Apollo 13” sau „Orele”, nominalizat de patru ori la Oscar, Bucur a împărtăşit una dintre cele mai frumoase amintiri de la filmări: „Într-una din zile, una din aceea lungă şi grea, Ed Harris a încercat să mă înveţe să pronunţ cu accent californian «It's a long way to Mongolia»... ce să zic, a fost cel puţin amuzant! Dar mai amuzant a fost când a încercat să pronunţe el cu accent românesc!”, îşi aminteşte Bucur.
NOMINALIZAT LA OSCAR
„Peter Weir e un regizor pretenţios”
Întreaga presă internaţională e cu ochii pe revenirea lui Peter Weir (64 de ani) la pupitru - „The Way Back” este, de altfel, unul dintre cele mai aşteptate filme din 2010. Cineastul obişnuieşte să ia pauze lungi între filmări, iar ultima a durat cam 5 ani („Master and Commander” a apărut în 2003), timp în care a abandonat o ecranizare după unul dintre romanele favorite ale Madonnei, „Shantaram”.
Regizorul australian a intrat în competiţia de la Cannes, în 1983, cu „The Year of Living Dangerously” („Un an de cumpănă”), cu Mel Gibson şi Sigourney Weaver, apoi la Berlin, zece ani mai târziu, cu „Fearless” (Jeff Bridges, John Turturro, Benicio del Toro).
Are şase nominalizări la Oscar, câteva premii BAFTA şi o reputaţie de regizor foarte riguros. „Peter Weir este un regizor pretenţios, dar e firesc să încerci să refaci cât mai fidel ce ţi-ai imaginat atunci când ai scris sau ai citit scenariul. E un regizor intuitiv, aş zice, îi place să creeze, să improvizeze, să schimbe pe platou chiar înainte de filmare şi asta face ca totul să pară viu, să te simţi parte creativă în producţia filmului. Multe repetiţii nu am avut, în schimb am discutat mult şi am analizat fiecare etapă a scenariului, schimbările prin care trec personajele, inclusiv cele climatice!”, explică Dragoş Bucur.
Actorul din „Boogie” este şi protagonistul unui film selectat la Cannes, „Poliţist, adjectiv”, în regia lui Corneliu Porumboiu.