Iubitorii muntelui din vestul ţării nu sunt de acord cu montarea elicelor eoliene pe Muntele Ţarcu.
Reuniţi în Coaliţia civică pentru Parcul Ţarcu – Muntele Mic, timişorenii au lansat un „SOS Banatul montan” şi cer autorităţilor să renunţe la ideea de a produce energie ecologică pe munte, deoarece acest demers va distruge definitiv habitatul natural într-o zonă unică.
Panica în rândul montaniarzilor s-a instalat după ce în luna martie s-a făcut publică asocierea dintre CJ Caraş Severin şi o firmă privată pentru proiectul „Parc Eolian Muntele Mic”, care vizează producerea energiei electrice din surse regenerabile, pe platoul alpin al muntelui, la cota 1.800 de metri, prin intermediul a 16 centrale eoliene. Aceste instalaţii, susţin reprezentanţii grupului timişorean de acţiune civică, nu ţin cont de statutul acestei regiuni.
Zona Banatului Montan, cu parcul natural Ţarcu – Muntele Mic, este cel mai reprezentativ obiectiv turistic din vestul ţării. Săptămânal sute de timişoreni migrează în zona considerată o adevărată oază de linişte şi relaxare, unde natura este, încă, nealterată. Sprijin pentru salvarea zonei
Coliţia pentru Parcul Ţarcu - Muntele Mic, care-i are ca membri fondatori pe arhitectul Octavian Topai, alpinistul Cornel Galescu, omul de afaceri Doru Domuţa, jurnalistul Marius Pentelescu şi scriitorul Daniel Vighi (preşedintele Atelierului Civic Ariergarda), solicită sprijin pentru salvarea zonei.
„Am aflat că în Banatul Montan s-a decis instalarea barbară a unor morişti eoliene care vor ditruge habitatul ecologic, vor betona frumuseţea muntelui şi-i vor urâţi pentru totdeauna frumuseţea sa de la începuturile lumii. Muntele Mic are nevoie de sprijinul nostru ca să-l putem lăsa şi generaţiilor viitoare liniştit şi arhaic, cu maiestuoasele lui culmi şi pajişti alpine, cu ritmurile sale de viaţă eterne, cu fumul de la stâne şi mireasma ierbii, a brazilor, a talăngilor, a cailor care pasc nestingheriţi pe Ţarcu în ritmuri de viaţă seculară. Poezia, literatura, turismul cultural, viaţa sănătoasă toate se regăsesc aici, în Parcul Ţarcu-Muntele Mic care este în pericol”, face apel scriitorul timişorean Daniel Vighi, unul dintre cei implicaţi.
Alpinistul Cornel Galescu explică faptul că montarea eolienelor este un abuz, din momentt ce Muntele Mic e protejat la nivel european, fiind declarat sit „Natura 2000”. „Niciunde în lume pe unde am umblat nu am văzut vreun parc eolian în staţiunile montane. Fără a ţine cont de impactul vizual, amplasarea acestuia va distruge arealul câtorva specii rare şi va schimba habitatul păsărilor şi animalelor”, a declarat alpinistul.
Arhitectul Octavian Topai ne-a declarat că va contesta în curând studiul asupra impactului de mediu existent al Agenţia pentru Protecţia Mediului caraş Severin, pentru că nu este corect realizat. "Am numai intenţii bune"
Dinu Buliga, administratorul Wind Energy, compania acuzată că alterează muntele, se apără spunând că eolienele sale nici măcar nu se vor vedea din staţiune, şi nu se vor găsi pe niciuna dintre pârtiile de schi. „Am numai intenţii bune, eolienele nu le punem în staţiunea Muntele Mic, ci departe, nici măcar nu se vor vedea. În plus, trebuie să ştie toată lumea, că am primit acord definitiv de mediu pentru construirea celor 16 eoliene”, ne-a declarat Dinu Buliga.
Potrivit omului de afaceri, care luna viitoare va începe montarea altor eoliene în zona Orşova, valoarea proiectului de pe Muntele Mic se ridică la 25 de milioane de euro, iar eolienele vor fi amplasate pe rând, începând din vara aceasta până în 2011.
CITIŢI ŞI:
Dobrogea, pe locul doi în Europa cu potenţial eolian
"Energia verde" rămâne pe hârtie
Primul parc eolian autorizat în România
COMOARA DIN VĂZDUH: Vântul pus la muncă
Recomandările noastre
