Pentru prima oară în istorie, oamenii din întreaga lume vor putea vedea stele, nebuloase sau planete cu ajutorul celor mai mari telescoape din lume, inclusiv prin intermediul celebrului Hubble. Tot ce ne trebuie este o conexiune la internet, iar spectaculoasele imagini ale galaxiilor sunt numai la câteva click-uri distanţă.

„E ca şi cum ai fi chiar în faţa telescopului. Acum e momentul să ne descătuşăm de stresul de a trăi în România. În trecut, oamenii erau mult mai apropiaţi de natură şi implicit de cer”, a spus Valentin Grigore, preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori, care coordonează în România evenimentul „100 de ore de astronomie”.

Acum 400 de ani, Galilei îndrepta o lunetă spre cer

Pe durata a patru zile şi a patru nopţi, între 2 şi 5 aprilie, oamenii de pe întrega planetă vor putea observa cerul printr-un instrument astronomic, aşa cum, în urmă cu 400 de ani, Galileo Galilei privea pentru prima dată printr-o lunetă, descoperind sateliţii planetei Jupiter şi craterele lunare.

Pentru a vedea cerul cu un telescop, cei interesaţi trebuie să intre pe site-ul oficial al evenimentului (varianta în limba română), la adresa www.100deoredeastronomie.sarm.ro. Acolo, ei vor completa un formular cu numele şi adresa lor, vor menţiona ce anume vor să observe, după care se va crea legătura cu telescopul. Vor fi 24 de ore de transmisii live pe internet, de la 80 de observatoare de cercetare din toată lumea.

Poate cel mai atractiv moment al evenimentului va fi „star party-ul” de 24 de ore, în timpul căruia mii de astronomi vor ieşi cu telescoapele în stradă. În Bucureşti, se vor organiza astfel de sesiuni de "astronomie stradală" în Parcul Colţea de la Universitate şi în Parcul Cişmigiu.

„Cerul este o resursă extraordinară, un bun universal cu rol deosebit în cultura umanităţii. 100 de Ore de Astronomie îşi propune să realizeze acea conexiune între om şi Univers. Cerul, ca o legătură între oameni şi Omul ca o legătură între Pământ şi Cer”, Valentin Grigore, coordonator naţional al proiectului în România

Deschiderea maratonului va avea loc pe 2 aprilie, la Institutul Franklin din Philadelphia, SUA. Cu această ocazie, se va expune luneta originală a lui Galilei, instrument care va părăsi pentru prima dată Italia. Evenimentul va fi transmis în direct pe internet începând cu ora 19.00, ora României. În Bucureşti, astronomii amatori din cadrul Astroclubului Bucureşti (AB) şi ai Societăţii Astronomice Române de Meteori (SARM), alături de Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu, vor desfăşura activităţi în toate cele patru zile.

Programul activităţilor din Bucureşti:

Joi, 2 aprilie, sesiuni din oră în oră în intervalul 15 - 20 la Observatorul Astronomic de pe Bd. Lascăr Catargiu nr. 21 (între Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei):    * introducere despre Anul Internaţional al Astronomiei 2009 - AB    * Călătorie la marginea niversului - simulare cu Mitaka – Observatorul Astronomic    * Simulare cu World Wide Telescope – Observatorul Astronomic    * Discuţii pe baza unor fotografii astronomice - SARM    * Discuţii despre poluarea luminoasă – AB

Vineri, 3 aprilie, transmisii în direct de la observatoare din lume în intervalul 15 - 20 la Observatorul Astronomic de pe Bd. Lascăr Catargiu nr.21

Sâmbătă, 4 aprilie, în intervalul 19-23:    * Observaţii astronomice în Parcul Colţea de la Universitate – AB şi SARM    * Călătorie la marginea universului – simulare cu Mitake – la Palatul Şuţu, susţinută de Observatorul Astronomic

Duminică, 5 aprilie, în intervalul 11-16, în Parcul Cişmigiu:    * Observaţii solare    * Jocuri educative pe teme astronomice

Pentru a afla programul din celelalte oraşe ale României, vizitaţi site-ul oficial al evenimentului www.100deoredeastronomie.sarm.ro.

Anul Internaţional al Astronomiei (AIA) 2009 reprezintă un efort global iniţiat de Uniunea Astronomică Internaţională (UAI) şi UNESCO pentru a îndemna omenirea să privească cerul şi să redescopere astfel locul său în Univers. La acest eveniment participă 137 de ţări.

Ţinta activităţilor sunt oamenii obişnuiţi, nu cercetătorii. Se doreşte crearea unei reţele prin care oamenii să aibă contact direct cu cerul.